Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Permiterea spre deducere a datoriilor în valoare de până la 1000 lei al căror termen de prescripție a expirat, deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru orice plăți efectuate în folosul angajatului, extinderea, cu un an, a scutirii de impozitul pe venit a dobânzilor bancare a persoanelor fizice, aplicarea taxării inverse pentru livrările de bunuri, implementarea declarației pe termen lung a furnizorului și alte măsuri noi de ordin fiscal vor fi implementate în anul curent.

Conform art. 1375 Cod civil, prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură. Plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. Dacă plata pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

În perioada ianuarie-septembrie 2017, în Republica Moldova, au fost date în exploatare 4769 locuințe (apartamente și case individuale de locuit) cu suprafața totală de 395,8 mii m² sau cu 35,1% mai mult față de perioada similară a anului trecut.

În primele zece luni ale anului 2019, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 15,7 mil. tone de mărfuri, cu 1,2% mai puțin comparativ cu perioada similară din anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, în perioada de raportare doar întreprinderile de transport rutier au transportat 12,0 mil. tone de mărfuri, cu 1,8% mai mult decât în perioada similară din anul precedent. Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul rutier revin întreprinderilor din municipiul Chişinău – 40,0%, regiunile de dezvoltare Centru – 30,6%, Nord – 21,2%, Sud – 5,3% și UTA Găgăuzia – 2,9%.

Proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2020 a fost adoptat de Parlament în lectura a doua. Scopul proiectului de lege este asigurarea unor condiții clare, echitabile și competitive de dezvoltare a mediului de afaceri, edificarea veniturilor proprii prin asigurarea redistribuirii corecte a veniturilor și solidaritatea socială, îmbunătățirea și simplificarea mecanismelor fiscale naționale, precum și asigurarea echității și stabilității fiscale. De asemenea, implementarea prevederilor proiectului de lege urmărește crearea unor reguli mai clare de impozitare bazate pe echitate și simplitate fiscală, asigurarea unei previzibilități a politicii și legislației fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv, stimularea proceselor economice, precum și extinderea bazei fiscale.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

În anul 2018 au fost date în exploatare 7301 locuințe — apartamente și case individuale de locuit, cu suprafața totală de 551,4 mii m², potrivit datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică. Comparativ cu anul 2017, numărul acestora este în scădere cu 21,3%. După mediul de rezidență, în anul 2018, în mediul urban au fost date în exploatare 6595 locuințe cu suprafața totală de 465,7 mii m². Comparativ cu anul 2017 acest indicator s-a diminuat cu 28,1%.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 15) din Codul fiscal, reprezentanţă permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv: a) un loc de conducere, o filială, o reprezentanţă, o sucursală, o secţie, un oficiu, o fabrică, o uzină, un magazin, un atelier, precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale sau de cultivare a culturilor agricole;

Urmare recunoașterii de către secretariatul internațional IGF a inițiativei naționale în Republica Moldova, a fost dat start organizării Forumului național de guvernanța Internetului (Moldova Internet Governance Forum - MIGF 2020), care va avea loc pe 20 martie 2020 la Digital Park.   Inițiatorul acestui eveniment semnificativ pentru comunitatea Internet este Asociația „Comunitatea Internet” cu sprijinul Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova. Procuratura Generală a Republicii Moldova și alte instituții cheie ale statului s-au alăturat dialogului deschis.  

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

Unul dintre elementele obligatorii ce trebuie sa fie aplicate pe factura fiscală întru documentarea operațiunilor economice, conform art.11 din Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017, este semnătura aplicată de către persoanele responsabile din cadrul entității. Un tip practicat de entități la semnarea facturilor fiscale este aplicarea „facsimila” sau „semnătura facsimilă” care, însă, nu are niciun temei legal.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Implementarea treptată a standardelor de contabilitate este mai eficientă decât implementarea integrală. Prin urmare, este necesar să se elaboreze toate standardele, iar aprobarea și implementarea acestora să se efectueze treptat, în conformitate cu prioritățile stabilite, asigurând dezvoltarea sistemelor informaționale aferente și instruirea contabililor din sectorul public. Consiliul pentru Standarde Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (SNCSP) va examina și va stabili ordinea și perioada de aprobare și implementare a acestora, se constată în modificările și completările Conceptului și Planului de acțiuni pentru elaborarea SNCSP, aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.159.

Reportarea pierderilor fiscale în anul 2021 Potrivit art. 32 din Codul fiscal (CF) la determinarea  obligațiilor fiscale pentru anul 2021 se vor reporta pierderile anului 2016-2020, valoarea acestora fiind nelimitată:

Întreprinderea arendează de la persoana fizica un teren agricol care îl folosește în activitatea de turism rural. Din această plată de arenda nu se retine impozit pe venit la sursa de plata (CF art. 90 alin.1). În același contract este indicată și arenda construcțiilor hidrotehnice (dambe, iazuri etc.). Din acestea se retine impozitul pe venit la sursa de plată? Plata pentru arendă indicată în contract indică suma pentru toate aceste bunuri.