Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

În scopul unei gestionări mai bune a resurselor financiare disponibile și a direcționării lor spre domeniile prioritare se propune extinderea, până la 31 decembrie 2022, a moratoriului privind încadrarea personalului în sectorul bugetar pentru funcțiile vacante înregistrate la data de 30 noiembrie 2021.     Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la stabilirea moratoriului temporar privind încadrarea personalului din sectorul bugetar pentru  funcțiile vacante.

În perioada stării de urgență declarată în RM și desfășurării activității de către majoritatea agenților economici în mediul online, o întrebare frecvent pusă de consumatori este cum poate fi revocat contractul încheiat prin mijloace electronice. Întrebarea este relevanță și pentru cealaltă parte a contractului – agentul economic, deoarece ambii trebuie să cunoască care sunt condițiile, drepturile și obligațiile fiecăruia în situația revocării unui contract, care a fost încheiat prin mijloace electronice.

Potrivit pct. 11 spct.19) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118/2017 (în continuare – OMF nr. 118/2017), în cazul tranzacţiilor efectuate în conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) lit. e) şi lit. f) din Codul fiscal (în continuare - CF), în col. 10.9 „Altă informaţie”, se indică menţiunea „Taxare inversă”.

Potrivit art. 118 din Codul vamal, în cazul în care cuantumul drepturilor de import sau de export nu este plătit în modul prevăzut de legislație, Serviciul Vamal execută garanția și, după caz, inițiază executarea silită a datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităților), a amenzilor și a contravalorii mărfurilor.

Potrivit art. 311 al Legii nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr. 135/2007): - formarea capitalului de stimulare se efectuează în baza deciziei unanime a asociaților (alin.(

La data de 1 decembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018), astfel fiind instituit un nou cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sector.  

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

Cadrul legal ce reglementează activitatea agenţilor economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar este completat de următoarele acte legislative și normative: a) Hotărârea Guvernului nr. 815 din 2 august 2005 cu privire la regularizarea traficului de mărfuri şi servicii ce constituie obiectul activităţii de comerţ exterior al Transnistriei, precum şi furnizarea de către aceştia a reţelelor şi a serviciilor de comunicaţii electronice; b) Hotărârea Guvernului nr. 1001 din 19 septembrie 2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova; c) Codul fiscal.

Procedura în ordonanţă reprezintă o formă simplificată de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, pretenţiile cărora se bazează pe documente incontestabile. Aceasta poate fi definită ca fiind o procedură simplificată depusă în prima instanţă de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, alternativă procedurii contencioase, bazată pe probe scrise, autentice și incontestabile, condiţionată de natura pretenţiilor material-juridice indicate de lege, în al căror temei se eliberează ordonanţa judecătorească, care poate fi înaintată spre a fi executată silit conform Codului de executare (CE). Astfel, procedura în ordonanţă este o procedură simplificată, ce nu conţine etapa dezbaterilor judiciare, care se caracterizează prin existenţa părţilor și a litigiului de drept dintre acestea.

Potrivit art. 68 alin. (8) și alin. (9) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (în continuare – Legea nr. 131/2015), la achiziţia de bunuri, lucrări și servicii, autoritatea contractantă va cere ca ofertantul să prezinte, la încheierea contractului, garanţia de bună execuţie a acestuia. Garanţia de bună

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

Procedura de restructurare reprezintă una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplică debitorului și care presupune întocmirea, aprobarea și implementarea unui plan complex de măsuri în vederea remedierii financiare și economice a debitorului și pentru achitarea datoriilor acestuia conform programului de plată a creanțelor.

Este de remarcat faptul că, în procesul de evidență contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare, se utilizează în comunicare mai mult noțiunile de „reguli contabile”, „corectitudine”, „imagine fidelă”, „neutralitate”, „momentul înregistrării”, care

În perioada ianuarie - noiembrie 2021 în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 67,9 mld. lei, cu 12,4 mld. lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, comunică Ministerul Finanțelor.   Cheltuielile au constituit 70,9 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 7,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 12,1 mld. lei. 

Reprezentanța pe teritoriul Moldovei (cu sediul oficial în România) nu desfășoară activitate de întreprinzător, dar dispune de un autoturism la balanța întreprinderii pe care decide să-l vândă directorului reprezentanței. În cazul dat apare obligația achitării impozitelor și prezentării Dării de seamă? În baza cărui act confirmativ se va efectua această operațiune de înstrăinare a autoturismului?

Începând cu 1 iulie 2019, tatăl copilului nou-născut poate să depună cererea pentru acordarea indemnizaţiei paternale în termen de până la 12 luni de la naşterea copilului. Astfel, termenul a fost extins de la 30 de zile până la 12 luni, anunță Casa Națională de Asigurări Sociale. Potrivit Codului Muncii, tatăl beneficiază de dreptul la un concediu paternal de 14 zile calendaristice, care se acordă în primele 56 de zile de la naşterea copilului, în baza unei cereri în formă scrisă. Pentru a beneficia de indemnizaţie, acesta trebuie să confirme stagiul total de cotizare de cel puţin 3 ani sau cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei naşterii copilului.

Exporturile de mărfuri din Moldova s-au majorat în primele 10 luni ale anului curent comparativ cu indicatorii înregistrați în perioada corespunzătoare din anul 2020 cu 23,6% și au însumat $2,45 mld. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în perioada de referință exporturile de mărfuri autohtone au depășit $1,86 mld. (75,9% din total exporturi), fiind în creștere cu 22,8% față de ianuarie-octombrie 2020.   Totodată, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în lunile ianuarie-octombrie curent au atins $590,7 mil. (24,1% din total exporturi), fiind în creștere cu 26,3% în raport cu aceeași perioadă din 2020.

Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

Companiile străine, care nu dețin o formă organizatorico-juridică în Republica Moldova, însă desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul RM sau prin intermediul cărora are loc achitarea serviciilor de către persoanele fizice rezidente a RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător prestate prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți, operând cu interfețe electronice, cum ar fi piețele online sau platformele, sunt considerați ca furnizori de bunuri vândute clienților din RM. În consecință, acestea vor trebui să țină evidența, să raporteze și să achite TVA pentru aceste vânzări în RM.