În cursul primei saptămîni din luna aprilie inspectorii fiscali din cadrul municipiului Chişinău şi raioanele: Glodeni, Edineţ, Criuleni, Cimişlia, Orhei, Rezina, Rîşcani au verificat activitatea comercială a 206 agenţi economici, care practică comerţul cu ridicata a zahărului, băuturilor alcoolice tari pasibile marcării cu timbru de acciz, mărfurilor industriale, precum şi a celor ce prestează servicii de transportare a pasagerilor şi bagajelor. În timpul verificărilor fiscale operative au fost constate abateri de la legislaţia fiscală pentru care urmează a fi aplicate sancţiuni fiscale în cuantum de 1819,0 mii lei şi sancţiuni contravenţionale în sumă de 77,5 mii lei.

Potrivit legislaţiei Republicii Moldova modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor şi a autorităţilor administraţiei publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe sunt reglementate prin Legea Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998.

În secolul XXI tehnologiile informaționale au devenit pentru fiecare cetățean un element indispensabil şi influent al vieții cotidiene. Datorită impactului pozitiv, inovațiile tehnologice devin mai eficiente, mai inteligente şi influențează benefic asupra sporirii calității vieții. Pentru a corespunde cerințelor contemporane, fiecare instituție publică, indiferent de domeniul în care activează, utilizează diferite sisteme informaționale pentru optimizarea proceselor interne şi externe, dispune de un web-site, care a devenit astăzi un mijloc accesibil de comunicare cu publicul larg, astfel instituțiile publice devin mai performante, mai transparente, mai dinamice, cinstite şi responsabile față de nevoile cetățenilor. Dorința principală, în era informației, este transformarea administrării publice multi-departamentale, multi-ierarhice şi orientate spre control în una inteligentă, orientate spre servicii şi centrată pe nevoile clientului.

Uzura (amortizarea) bunurilor tangibile şi intangibile este un subiect ce nu a fost dezvoltat pe paginile revistelor de specialitate şi în articolele ştiinţifice, reieșind din complexitatea abordărilor sale, care crează dificultăţi în percepere atît agenţilor economici (aceştia apreciază uzura drept o deducere greoaie şi preferă să nu o utilizeze, pentru a evita costurile administrative exagerate legate de calcularea acesteia), cît şi cercetătorilor economici în domeniul fiscal (uzura se prezintă drept un subiect interesant unui contingent restrîns de utilizatori). În cele ce urmează, se prezintă practica internaţională de aplicare a uzurii în scopuri fiscale1.

Acordul interguvernamental permite de a implementa Actul privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu privire la conturile străine (Foreign Account Tax Compliance Act – FATCA), adoptat de Congresul Statelor Unite ale Americii în anul 2010, prin schimbul automat de informaţii dintre guverne, reducerea costurilor de conformare pentru instituţiile financiare şi prevederi pentru reciprocitate, ceea ce marchează un pas important în stabilirea unei abordări comune pentru combaterea evaziunii fiscale bazate pe schimbul automat de informaţii. Au fost elaborate 2 modele de Acorduri: versiunea reciprocă şi versiunea non-reciprocă. Ambele versiuni stabilesc un cadru de raportare de către instituţiile financiare despre anupercemite informaţii a contului financiar al autorităţilor fiscale respective, urmat de schimbul automat de astfel de informaţii, în conformitate cu tratatele fiscale existente sau acordurile privind schimbul de informaţii în domeniul fiscal.

La şedinţă au participat delegaţiile statelor-membre ale CSI: Republica Azerbaidjan, Republica Belarus, Republica Kazahstan, Republica Kîrgîstan,Republica Moldova, Federaţia Rusă,Republica Tadjikistan, Ucraina; reprezentanţii invitaţi ai organelor fiscale din Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Coreea, precum şi reprezentanţii Comitetului Executiv al CSI şi Comitetului de Integrare Eurasiatică (EvrAzEs).

Europa Liberă: E prietenoasă administraţia fiscală pentru cei care fac investiţii? Ion Prisăcaru: „E o situaţie dificilă şi trebuie să recunoaştem că aceasta nu a apărut astăzi, ea s-a creat cu anii. Pur şi simplu, acum a ajuns la momentul critic.” Europa Liberă: E de vină legislaţia? Sunt de vină specialiştii care merg şi fac aceste controale? Pentru că se zice că şi factorul uman ori nu are pregătire suficientă, ori urmăreşte alte scopuri decât să respecte buchia şi spiritul legii, când merge un control. Ion Prisăcaru: „Mai mult. Sunt de vină abordările care au fost faţă de contribuabili, în general, pe parcursul anilor şi mentalitatea noastră care se trage, iarăşi, din trecut. Deoarece agentul economic, mai cu seamă, cei care fac business-ul mic, mijlociu şi mare, erau trataţi, din start, ca nişte infractori. Aceasta a şi condus la situaţia în care am ajuns. De aceea am venit cu un alt mesaj.”

Seminarul „Cooperarea fiscală internaţională pentru dezvoltarea durabilă”, organizat de Oficiul Finanţării pentru Dezvoltare al Departamentului pentru afaceri economice și sociale al ONU (FfDO of UN-DESA) și Pactul Fiscal Internaţional (ITC), 30 ianuarie 2013, Roma, Republica Italiană. Scopul seminarului — introducerea și discutarea rolului Modelului Naţiunilor Unite (NU) al Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri în contextul cooperării fiscale pentru dezvoltarea durabilă.

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

Forumul Global privind T.V.A.-ul a fost lansat de OCDE în calitate de platformă pentru dialog politic și atingerea consensului asupra principiilor bunelor practici, în special, în contextul comerțului internațional, pentru țările din întreaga lume, care au introdus T.V.A. și se confruntă cu întrebări similare de design și operare a T.V.A. La eveniment au participat mai mult de nouăzeci delegații cu reprezentanți ai peste optzeci de țări și organizații internaționale din întreaga lume, reprezentanți ai comunității de afaceri și academicieni de frunte. Formatul forumului: 5 sesiuni plenare și 2 sesiuni tematice, pe parcursul cărora au fost examinate și discutate următoarele subiecte: implementarea T.V.A. – o perspectivă globală (privire de ansamblu la nivel mondial asupra evoluției politicii și administrării T.V.A.; implementarea T.V.A. în economiile emergente și în curs de dezvoltare; operarea T.V.A. întrun bloc comercial regional — experiența UE; gestionarea riscului de T.V.A. — o perspectivă de afaceri); aplicarea T.V.A. în comerțul internațional – provocarea globalizării economice (modul în care dezvoltarea comerțului internațional crește riscul de dubla impozitare și dubla neimpozitare neintenționată; de ce impozitarea cu T.V.A. după principiul de destinație este abordarea preferată pentru apli-carea T.V.A. în comerțul internațional; provocare pentru administrațiile fiscale; impactul pentru întreprinderi;

La eveniment au participat peste 180 de delegaţii din administraţiile fiscale membre ale IOTA, oficiali de rang înalt din guvernul norvegian, Uniunea Europeană (UE), Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi alţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, practicieni şi cercetători din domeniul fiscal.

Impozitul pe venit reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile sau din averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului, în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare are un caracter obligatoriu, este cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie din partea statului. Pentru anul 2011, conform informaţiilor Serviciului Fiscal de Stat 101,9 mii persoane fizice şi-au declarat veniturile, perfectînd Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit CET08

Aceste servicii de intermediere constau în a prezenta oferta de preț a comitentului — nerezident, a studia piața de desfacere pentru a identifica cerințele, exigențele şi tendințele potențialilor clienți. Pentru asigurarea încheierii viitoarelor contracte, după caz, de compania rezidentă sunt prezentate şi informații, consultații în domeniul economic, juridic, ingineresc, ținînd cont de rigorile impuse de legislația națională. Ce cotă a T.V.A. se aplică aferent serviciilor prestate de compania rezidentă în cadrul acestui contract? Aplicarea regimului fiscal aferent T.V.A. pentru serviciile prestate unui nerezident derivă din specificul, natura și esenţa operaţiunii economice. În cadrul unui contract complex, ce vizează prestarea mai multor servicii, este necesară diferenţierea acestora și examinarea în particular.

În conformitate cu art. 129 (4) din Codul Fiscal, „Funcţionar fiscal – funcţionar public, conform prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care este persoană cu funcţie de răspundere remunerată în organul fiscal. Noţiunea „funcţionar fiscal” este identică cu noţiunile „funcţionar public”, „persoană cu funcţie de răspundere a organului fiscal” şi „persoană cu funcţie de răspundere a Serviciului Fiscal de Stat”, prevăzute de prezentul cod şi de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”.

Sistemul de drept sau legislaţia implică complexe proceduri de elaborare, aprobare şi executare a normelor de drept cuprinse în acte normative cu diferită forţă juridică. Un element important, în aspectul asigurării principiilor legalităţii şi previzibilităţii, se referă la interpretarea şi aplicarea uniformă a normelor de drept. Acest moment este destul de sensibil în cazul aplicării legislaţiei fiscale, în special, datorită faptului că sunt atinse diferite interese cu caracter material atît a statului, cît şi al contribuabililor. Conform art. 56 din Constituţia Republicii Moldova „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”. Aceste prevederi constituţionale implică echitate atît în promovarea politicilor fiscale, cît şi în exercitarea administrării fiscale. O problemă cheie se referă la corelaţia dintre interpretarea (explicarea) şi aplicarea legislaţiei fiscale, precum şi limitele de acţiune a organelor fiscale în acest proces.

La 23 aprilie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior, care reglementează activitățile în domeniul comerțului interior, precum şi competențele autorităților administrației publice locale în acest domeniu. Astfel, în conformitate cu art. 14 din Legea respectivă, desfăşurarea activității de comerț se autorizează de către autoritatea administrației publice locale. Totodată, conform Nomenclatorului unităților comerciale care desfăşoară comerț cu amănuntul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 931 din 08.12.2011, în clasificația unităților comerciale cu amănuntul se defineşte doar noțiunea de „hală”, pentru care cadrul legislativ existent nu specifică careva reguli. Aceasta creează incertitudini, deoarece nu este clar dacă la „hală” pot fi atribuite doar locurile pentru comerț, oferite comercianților de sub acoperişul comun sau şi locurile pentru comerț amplasate sub acoperiş individual. În acelaşi timp, noțiunea de „piață” în Nomenclatorul respectiv lipseşte. Cu toate acestea, comercianților li se creează aceleaşi condiții – atît pentru desfăşurarea comerțului în piață, cît şi în hală.

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.

Publicaţia periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” – revista ce reflectă poziţia oficială a Serviciului Fiscal de Stat, oferă contribuabililor un amplu material informativ din domeniul fiscal. Graţie nivelului de importanţă a informaţiei prezentate, revista s-a poziţionat activ în rîndurile contribuabililor, care au siguranţa că materialele editate reprezintă un suport real în activitatea zilnică pe care o desfăşoară. Pentru a oferi oportunitate mai multor persoane fizice şi juridice să se aboneze la publicaţia periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD”, pînă la 30 aprilie 2013, inclusiv, derulează campania promoţională de abonare „6+1”. Ce înseamnă „6+1”? E simplu! Procurînd un abonament anual în sumă de 599 lei (6 ediţii), obţineţi GRATUIT 1 Cod Fiscal actualizat la 4 februarie 2013!

Neclarităţile şi incertitudinile, care se conţin în Codul fiscal, constituie numai una din principalele probleme cu care se confruntă contribuabilii din ţara noastră. În mare parte, această concluzie poate fi atribuită şi normelor legii, ce ţin de determinarea locului livrării serviciilor pentru a fi impozitate cu T.V.A.

Primul Congres Naţional al Contabililor din Republica Moldova s-a desfăşurat în incinta Palatului Republicii şi a întrunit cca 1000 de participanţi din mun. Chişinău, raioanele ţării, inclusiv şi din Transnistria. Printre oaspeţii de onoare, la eveniment au fost prezenţi dl Vlad Filat, prim-ministrul în exerciţiu al Republicii Moldova, dl Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, dl Veaceslav Negruţă, ministru în exerciţiu al finanţelor ş.a., care au vorbit despre „rolul contabililor în asigurarea „sănătăţii” economiei naţionale”. Reprezentanţii instituţiilor de guvernămînt au felicitat contabilii cu ocazia zilei lor profesionale şi le-au oferit diplome de merit. Astfel, din partea Guvernului Republicii Moldova, 36 contabili din diferite raioane ale republicii, inclusiv şi din mun. Chişinău au intrat în posesia diplomelor pentru activitate îndelungată, profesionalism, perseverenţă, exigenţă în muncă şi rezultate performante în domeniul contabilităţii.