Direcţia generală economie, comerţ şi turism a Consiliului municipal Chişinău (CMC) va efectua monitoringul financiar şi corporativ al întreprinderilor municipale, societăţilor comerciale cu cota de participare a Consiliului municipal Chişinău în capitalul social.

Ținând cont de apropierea termenului de prezentare a Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) pentru anul 2021 și de faptul că unii contribuabili intenționează să desemneze cuantumul de 2% din suma impozitului pe venit calculat și achitat anual la buget către unul dintre beneficiarii incluși în Lista beneficiarilor în drept să participe la desemnarea procentuală, venim cu răspunsuri la întrebările ce pot apărea atât în cazul persoanelor care pentru prima data au decis să aplice acest mecanism, cât și în cazul celor ce au desemnat anterior o parte din impozitul achitat în favoarea unui beneficiar.

Regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului ÎMM este reglementat de Capitolul 71 din Codul fiscal (CF).  Potrivit art. 541 alin.(1) din CF, subiecţi ai impunerii sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din CAEM) este mai mare de 60% din venitul din vânzări. Obiectul impunerii pentru agenții economici subiecți ai sectorului ÎMM, potrivit  art. 542 din CF, constituie venitul determinat conform contabilității financiare obținut în perioada fiscală de declarare.   Totodată, pentru perioadele fiscale 2020-2021 obiectul impunerii pentru agenții economici subiecți ai sectorului ÎMM, potrivit  art. 542 din CF, constituia venitul determinat conform contabilității financiare obținut în perioada fiscală de declarare,

Codul fiscal, conform prevederilor Legii nr. 214 din 31.07.2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală),

Prin Legea nr.214/2024 ce se referă la politica bugetar-fiscală și vamală 2025 au fost operate modificări și la Legea nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitată. Astfel, art.311 din lege, ce se referă la capitalul de stimuare, a fost completat cu prevederi noi pentru a

Având în vederea situația dificilă în sectorul energetic, este necesară intervenția în vederea sporirii eficienței energetice în clădirile publice existente și în sectorul termoenergetic din țară. În acest sens, a fost aprobată Legea nr.251/2024 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea implementării Proiectului

În cadrul unei ședințe online au fost definitivate ultimele detalii privind noul program financiar de țară. După două săptămâni de dialog constructiv și de negocieri, Guvernul Republicii Moldova și echipa de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Ruben Atoyan, au ajuns la un acord comun privind acțiunile prevăzute în program.   Valoarea noului program de cooperare între Republica Moldova și FMI se ridică la $558 mil. și va fi implementat pe o perioadă de trei ani (2020-2023). Asistența financiară va fi utilizată pentru relansarea economiei Republicii Moldova și depășirea consecințelor pandemiei COVID-19, precum și pentru implementarea unor reforme instituționale.

La entitățile avicole cu ciclu închis de producție puișorii eclozionați din secțiile de incubație timp de 12 ore sunt transferați în etapa de creștere a tineretului

În conformitate cu prevederile art.123 alin.(51) din Codul fiscal, cartuşele şi rezervele pentru ţigaretele electronice, inclusiv ţigaretele electronice de unică folosinţă, preparatele destinate utilizării în cartuşele

În condiţiile economiei de piaţă activitatea economică se desfășoară de către agenţii economici pe baza autonomiei lor juridice, iar rolul statului este limitat la problemele esenţiale ce privesc apărarea şi promovarea interesului public în activitatea economică. Agenții economici trebuie să dispună liber de venitul obţinut de pe urma activităţii de antreprenoriat, disponibil după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii, susține Cabinetul de miniștri care, în cadrul ședinței de miercuri, 3 noiembrie, a dat avizat negativ proiectul de lege cu privire la modificarea art. 15 lit. b) din Codul fiscal (CF) înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de un grup de deputați. Respectivul proiect propune introducerea

Deseori în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile se conțin loturi de pământ ce aparțin unei entități agricole, fiind ocupate cu culturi de câmp. În aceste condiții atribuirea terenului pentru extracție  este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit.   Legislația în vigoare stabilește că utilizatorul acestui teren (entitatea cu activitate extractivă) este dator să recupereze proprietarului terenului atribuit pierderile agricole care ar apărea din utilizarea terenului în cauză în scopuri agricole: creșterea culturilor de câmp, legumelor, plantațiilor perene (activelor biologice imobilizate).

În cadrul ședinței Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară din 23 noiembrie 2022 a fost examinat și avizat pozitiv proiectul inițiativei legislative a unui grup de deputați care vin cu instituirea în Codul fiscal a normei ce prevede scutirea de impozitul pe venit obţinut din desfăşurarea nemijlocită a activității din sectorul zootehnic pentru o perioada de 5 ani, precum și a sumei reinvestită în sectorul zootehnic și cel de prelucrare a producției agroalimentare autohtone, indiferent de tipul de proprietate și domeniul de activitate a acestora.

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) informează plătitorii de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) despre disponibilitatea serviciilor electronice concepute pentru a simplifica comunicarea și gestionarea plăților.

În Monitorul Oficial din 30 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.153 din 18 decembrie 2024 cu privire la modificarea Clasificației bugetare (aprobată prin Ordinul nr.208/2015).

Marți, 22 aprilie curent, în Monitorul oficial a fost publicată Legea nr. 65 din 27 martie 2025 pentru modificarea anexei nr. 3 la titlul IX din Codul fiscal care prevede revenirea la prevederile fiscale aplicabile pana la 1 ianuarie 2025 ce permiteau calcularea taxelor pentru folosirea drumurilor în funcție de numărul de kilometri parcurși.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în scop de publicitate, tot mai multe entități desfășoară campanii promoționale. În acest sens, ne propunem să punctăm cele mai esențiale aspecte aferente acestui subiect.

Luni, 17 martie curent, în Monitorul oficial a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr. 32 din 27.02.2025 pentru modificarea Legii nr. 179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat. De menționat că modificările au fost elaborate în vederea facilitării dezvoltării durabile prin implementarea proiectelor de infrastructură economică și socială, precum și a îmbunătățirii

Tot mai multe autorități și instituții publice bugetare din țară aleg să asigure evidența contabilă și raportarea financiară în format electronic cu utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP 1C) elaborat și dezvoltat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). Conform situației din 1 martie curent, numărul entităților publice care utilizează acest sistem a atins cifra de 772, dintre care 630 sunt deservite de specialiștii CTIF și 142 – de companiile IT partenere cu care instituția a încheiat contracte cu privire la mentenanța SIIECAP 1C.