Un stat trebuie să aibă o economie puternică şi sănătoasă, pentru a proteja bunăstarea cetăţenilor săi. De aceea, Ministerul Finanţelor vine în susţinerea tuturor contribuabililor în vederea respectării normelor legislative din domeniul fiscal. Guvernul îşi propune să perfecţioneze administrarea fiscală calitativă şi eficientă, însă nu prin reforme radicale. La rîndul său, contribuabilii vor respecta obligaţiile fiscale şi legislaţia în vigoare. E necesar de a crea nişte relaţii de încredere şi respect între populaţie şi stat, deoarece doar împreună vom reuşi să îmbunătăţim condiţiile de viaţă a fiecărui cetăţean.

Efectele generale intentării procedurii de insolvabilitate sunt prevăzute de Capitolul III al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Astfel, conform prevederilor art. 74 alin. (1) al Legii, prin hotărîre de intentare a procedurii de insolvabilitate, dreptul debitorului de a administra şi de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare este transmis administratorului insolvabilităţii/lichidatorului. La rîndul său, art. 74 alin. (2) al Legii prevede că orice act de dispoziţie al debitorului asupra unui bun din masa debitoare efectuat după intentarea procedurii de insolvabilitate este nul.

Fişier 1: Privind noile Standarde Naţionale de Contabilitate şi Planul General de Conturi Contabile АСАР este îngrijorat rеfеrеtоr lа publicarea in Monitorul oficial nr. 177-181 din data de 16 august 2013 a Ordinеlоr Ministerului Finanţelor nr. 118 şi nr. 119 din 06.08.2013 privind punerea in aplicare a noilor Standarde Naţionale de Contabilitate (SNC) şi a Planului general de conturi contabile incepind cu 1 ianuarie 2014 şi va expune opinia şi actiunile ce vor urma.

Cui îi revine obligația de a calcula și achita impozitul pe bunurile imobiliare dacă, reieșind din dispozițiile art. 277 din CF, subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice – proprietarii, deţinătorii drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare ce se află în proprietatea publică (a statului sau în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale), iar autoritatea administrației publice locale nu a acordat proprietarului bunului imobil (persoană fizică) scutirea la plata impozitului pentru bunurile imobiliare?

Audienţa atelierului a cuprins personalul din administraţiile fiscale responsabil de elaborarea şi implementarea strategiilor de comunicare a contribuabilului. În multe țări evaziunea fiscală este, de asemenea, o chestiune culturală. Pentru a putea îmbunătăți respectarea acesteia, administrația fiscală urmează să examineze contextul cultural şi social al contribuabililor săi, în scopul de a construi o relație mai bună cu contribuabilii săi, bazate pe încredere reciprocă, cooperare şi transparență. Astfel, activitatea de comunicare este una dintre cele mai puternice instrumente pentru a realiza acest obiectiv.

La data de 30 august curent a avut loc masa rotundă cu genericul „Monitorul fiscal FISC.md – poziţia oficială a Serviciului Fiscal de Stat”, organizată de colegiul tehnic al ediției, care reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat – revista „Monitorul fiscal FISC.md”. La eveniment au participat Dl Ion Prisăcaru, Şef al IFPS,membrii colegiului redacţional: Gheorghe Cojocaru şi Iuri Lichii, Şefii adjuncţi ai IFPS, Vitalie Coceban, admnistrator al Î.S. „Fiscservinform”; Procopie Duca, Şef al Direcţiei administrare fiscală a sectorului Buiucani; Mihail Garmandir, şef al Secţiei contestaţii şi reprezentarea în instanţele de judecată, IFPS; Veaceslav Ciobanu, Administrator al „Optim Audit”S.R.L.; Sergiu Dumitraşcu, Manager, PwC Moldova; Liliana Agarcova, economist; partenerii PP „Monitorul Fiscal FISC.md” (în anii 2011-2012) – proiectul „USAID” Moldova, SA ”Moldova Agroindbank” BC, SA „Orange Moldova”, „Daac System Integrator”SRL şi autorii revistei: Maia Tverdohleb, Şef direcţie impozitarea persoanelor fizice IFPS; Veronica Vragaleva, Şef al Direcţiei administrarea impozitelor directe, IFPS; Olga Golban, inspector fiscal principal de stat, IFPS; Ludmila Gropa, inspector fiscal principal al Direcţiei administrarea impozitelor și taxelor locale, IFPS; Ludmila Lapiţcaia, doctor în economie, director companiei de audit „Europro-Audit”; Ludmila Skakunova, lector ACAP, altele. De asemenea la eveniment au fost prezenţi cititorii devotaţi care au venit cu idei şi propuneri de perfecţionare a publicaţiei.

Sunt sigură că mulţi din cei care vor vedea titlul articolului s-ar putea gîndi că copiii nu sunt afectaţi de impozite şi că instruirea lor la tema dată este absolut inutilă. În opinia mea, ideea dată nu este întru totul adevărată. Deseori copiii pot auzi în mass-media cuvintele impozite şi buget; în magazin, făcînd cumpărăturile pot observa că pentru un singur produs sunt indicate două preţuri — cu şi fără T.V.A., ba chiar îşi pot auzi proprii părinţii vorbind despre careva plăţi faţă de stat, care ar reprezenta impozite şi taxe. În contextul dat, nu trebuie să neglijăm faptul că percepţia de bine şi rău se cultivă anume în copilărie şi viitorul nostru, al celora care suntem la moment adulţi, depinde de această percepţie. Or, de gradul de responsabilitate civică de care vor da dovadă copii noştri devenind maturi depinde nivelul traiului în viitor, inclusiv şi pensia care ne va fi plătită.

Criza financiara si economica nu a fost inca depasita, desi recesiunea nu a mai crescut in unele tari europene, se arata intr-un studiu al GfK numit Climatul de consum Europa. Acesta ofera o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economica, veniturile si dorinta de cumparare in randul consumatorilor din 12 tari europene. Oficialii europeni inca isi mai fac probleme in legatura cu criza, astfel ca, aderarea Croatiei la UE pe 1 iulie aproape ca nu a fost mentionata. Dezbaterile se ocupa din ce in ce mai mult de modul de reducere a muntilor masivi de datorii. Asupra acestei probleme, pana acum au existat doua pareri destul de diferite si ireconciliabile.

Ţinînd cont de faptul, că Consiliul Municipal Chişinău a adoptat Decizia nr. 3/2 „Cu privire la stabilirea şi punerea în aplicare a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială pe teritoriul municipiului Chişinău” la 29 martie 2013, ar fi oare corect ca taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială pentru trimestrul I a anului 2013 să fie calculată conform cotelor taxei aplicabile în anul 2012? În cazul în care întreprinderea deţine, conform autorizaţiei de funcţionare, un centru comercial (inclusiv un supermagazin, 4 magazine industriale, o cafenea, 2 baruri, 3 săli de agrement), cu suprafaţa comercială 4 000 m2, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială urmează să fie calculată: reieşind din calculul 15 lei/m2 la suprafaţa de 4 000 m2? saureieşind din calculul 15 lei/m2 la suprafaţa de 4 000 m2, la care urmează a fi calculată suplimentar şi taxa pentru celelalte obiecte amplasate în cadrul centrului comercial (supermagazin, cafenea, baruri, etc.)?

Acest summit a creat o discuţie deschisă între managerii de T.V.A. din cadrul companiilor, consultanţi, oficiali de la autorităţile naţionale de T.V.A. (ministere de finanţe şi autorităţi fiscale) şi de Comisia Europeană (TAXUD). Vorbitorii s-au focusat pe teme actuale fierbinţi şi au avut ca scop să ofere răspunsuri gata pregătite pentru întreprinderi,

Conform Legii Nr. 845-XII din 01.03.1992 (modificată prin Legea Nr. 178 din 11.07.2012), „persoana fizică cetățean al Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care, la situația de la 1 ianuarie 2012, deține mijloace băneşti în sumă mai mare de 500 mii lei sau echivalentul acesteia în valută străină are obligația să depună la inspectoratul fiscal de stat teritorial după locul domiciliului sau reşedinței, pînă la 31 decembrie 2012, declarația cu privire la disponibilul de mijloace băneşti.” Fondatorul, Directorul în conformitate cu prevederile Codului Civil, sunt persoane fizice. Însă, în calitatea lor de fondator sau director al întreprinderii, sunt implicați în desfășurarea activității antreprenoriale. Prin urmare, în baza normei legale suscitate, aceștia nu sunt obligați să prezinte declarația privind disponibilul de mijloace bănești, avînd chiar și 2 și 3 milioane de lei? În cazul în care directorul sau fondatorul încheie un contract de împrumut cu întreprinderea sa, acesta se consideră a fi o persoană juridică sau un întreprinzător? Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, a examinat interpelarea Dvs. privind modalitatea de declarare a disponibilului de mijloace băneşti la situaţia din 01.01.2012 şi comunică următoarele.

La eveniment s-au reunit 27 de participanți din 19 administrații fiscale membre ale IOTA pentru a discuta problemele actuale legislative, organizaționale și operaționale în cadrul cooperării internaționale și interinstituționale, care împiedică administrațiile fiscale și alte autorități publice responsabile de aplicarea legii de a combate frauda și evaziunea fiscală în Europa, într-un mod eficace și eficient. Scopul atelierului de lucru a fost de a spori cunoștințele membrilor săi în mecanismele pentru consolidarea cooperării internaționale și inter-instituționale între administrațiile fiscale și alte autorități publice responsabile de aplicarea legii (administrația vamală, inspecția financiară, poliția, procuratura, etc.), în investigarea cauzelor de fraudă și evaziune fiscală la nivel înalt. Pe parcursul ședințelor delegațiile au explorat modalitățile de organizare, gestionare și îmbunătățire a colaborării nu numai între diferite țări, dar chiar mai mult între diferite instituții, agenții, organizații și administrații fiscale membre ale IOTA.

Sistemul fiscal al Republicii Moldova, ca şi al altor ţări, este bazat pe conformarea voluntară a contribuabililor la declararea şi la plata obligaţiilor fiscale către buget. În acest sens, instituirea unui cadru unitar al relaţiilor de parteneriat în raport cu mediul de afaceri şi cetăţeni, bazat pe încrederea şi susţinerea reciprocă, este foarte important, chiar primordial. De aceea, activitatea Serviciului fiscal trebuie să fie îndreptată spre oferirea unor soluţii optime şi competente contribuabililor, concretizate într-un ansamblu de servicii automatizate de o înaltă calitate, bazate pe realizările de ultimă oră în domeniul tehnologiilor informaţionale, concomitent cu armonizarea legislaţiei fiscale a Republicii Moldova la standardele internaţionale de administrare fiscală.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Generalităţi Asigurarea constă în protecţia financiară pentru pierderile cauzate de o gamă largă şi variată de riscuri. În Republica Moldova, piaţa asigurărilor este reglementată de o serie de acte legislative şi normative. Principalul act legislativ în domeniul asigurărilor este Legea nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări. Acest act legislativ reglementează modul de organizare şi funcţionare a asigurărilor, reasigurărilor, precum şi supravegherea activităţii acestora. Nu sunt acoperite asigurările sociale de stat, asigurările obligatorii de asistenţă medicală, asigurările obligatorii pentru unele categorii de persoane şi fondurile nestatale de pensii. După modul de asigurare, există două forme: obligatorie şi benevolă (facultativă).

Europa Liberă: E prietenoasă administraţia fiscală pentru cei care fac investiţii? Ion Prisăcaru: „E o situaţie dificilă şi trebuie să recunoaştem că aceasta nu a apărut astăzi, ea s-a creat cu anii. Pur şi simplu, acum a ajuns la momentul critic.” Europa Liberă: E de vină legislaţia? Sunt de vină specialiştii care merg şi fac aceste controale? Pentru că se zice că şi factorul uman ori nu are pregătire suficientă, ori urmăreşte alte scopuri decât să respecte buchia şi spiritul legii, când merge un control. Ion Prisăcaru: „Mai mult. Sunt de vină abordările care au fost faţă de contribuabili, în general, pe parcursul anilor şi mentalitatea noastră care se trage, iarăşi, din trecut. Deoarece agentul economic, mai cu seamă, cei care fac business-ul mic, mijlociu şi mare, erau trataţi, din start, ca nişte infractori. Aceasta a şi condus la situaţia în care am ajuns. De aceea am venit cu un alt mesaj.”

Pun în discuţie o problemă, care de mai mulţi ani nu are o interpretare univocă şi poate provoca sancţionarea entităţilor, în primul rînd, din motivul că legislaţia fiscală la acest capitol este imperfectă. Va fi vorba despre impozitarea dividendelor şi altor operaţiuni de capital. Întrebarea cheie este: Majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat al entităţii (S.A., S.R.L., I.S., etc) este o repartizare de dividende sau nu? La prima vedere pare că această întrebare mai mult ţine de o interpretare a legislaţiei fiscale şi nu de careva politici contabile. Posibil că da, dar pentru a lămuri întrebarea de mai sus aspectul contabil ce ţine de înţelegea conţinutului economic al operaţiunii, în conformitate cu standardele profesionale de contabilitate, este foarte importantă. Concluziile care se conţin în acest sens în SNC, SIRF sunt relevante şi ne permit să înţelegem conţinutul economic al noţiunii de dividend.

Cadrul normativ şi legal: Codul Fiscal, Titlul II „Impozitul pe venit” nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Legea pentru punerea în aplicare a titlulurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164 — XIII din 24 aprilie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 62b, art. 524; republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Codul fiscal, Titlul V „Administrare Fiscală” nr. 407-XV din 26 iulie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 04 ianuarie 2002 nr. 1-3, articolul 4 al Codului Fiscal 1163-XIII din 24 aprilie 1997, republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14 noiembrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 139-140, art. 1081).Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107 din 06.06.2002, publicat: 22.06.2002 în Monitorul Oficial nr. 82-86, art. nr 661.Lege cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 din 03.01.1992, publicat: 28.02.1994 în Monitorul Oficial nr. 2, art. nr. 33. Lege privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02.04.1997, publicat: 01.01.2008 în Monitorul Oficial nr. 1-4, art. nr. 1.8.Lege privind societăţile cu răspundere limitată nr. 135 din 14.06.2007, publicat: 17.08.2007 în Monitorul Oficial nr. 127-130, art. nr. 548.

Articolul 11 din Codul Fiscal al Republicii Moldova prevede că toate dubiile, apărute la aplicarea legislaţiei fiscale, se vor interpreta în favoarea contribuabilului. Întrucît apariţia situaţiilur dubioase este întotdeauna legată de calitatea, existenţa sau inexistenţa dovezilor, acest articol încearcă să ofere un rezumat succint al practicii din spaţiul european în ce priveşte proba (dovada), evidenţiind unele practici tipice aferente sarcinii probaţiunii.

Dna Assunção Rocha deține un grad în domeniul controlului şi activează în calitate de inspector fiscal în cadrul departamentului regional din Porto. Deja de 7 ani şi pînă în prezent dumneaei este membru al unui grup specializat, care se ocupă de verificarea sectorului auto. Totodată, dna Assunção Rocha a efectuat cîteva controale privind impozitarea sectorului auto, inclusiv regimul T.V.A. aplicabil bunurilor de mîna a doua.