Aprecierea euro reprezintă un risc la adresa sustenabilităţii redresării zonei euro, a afirmat preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în Comisia pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European, transmite Reuters.

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

Cu toate că trebuia să fie deja aprobat şi de Guvern, şi de Parlament, proiectul legii bugetului de stat nu a fost făcut public deocamdată, astfel că riscăm să începem noul an fără cea mai importantă lege – cea a bugetului. Totuşi, reperele proiectului se regăsesc în Cadrul Bugetar pe termen mediu 2015-2017, elaborat de ministerul Finanţelor. Şi dacă în perioada electorală autorităţile au sporit cheltuielile sociale, în cel mai recent raport de ţară Fondul Monetar Internaţional recomandă ca în următorul an să strângem cureaua, pentru a nu admite creşterea explozivă a deficitul bugetar, care ar putea ajunge până la 7,1% din PIB.

Datoria publică a Franţei a urcat la nivelul record de 95,1% din PIB în trimestrul doi din 2014, depăşind nivelul de 60% din PIB stabilit de UE, subliniind problemele cu care se confruntă Guvernul în gestionarea finanţelor publice cu o zi înainte de prezentarea bugetului pe 2015, transmit RFI şi Reuters. În perioada aprilie-iunie 2014, datoria publică a depăşit pentru prima dată 2.000 de miliarde de euro, ajungând la 95,1% din PIB, de la 94% din PIB în primul trimestru al anului, conform datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică din Franţa (Insee).

În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, în redacţia Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 64 din 11.04.2014 (publicată în Monitorul Oficial nr.110-114/286 din 09.05.2014), persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna iulie 20141 Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în iulie 2014 faţă de iunie 2014 a constituit 99,3%, iar faţă de iulie 2013 – 105,3% (informativ: în iulie 2013 faţă de iunie 2013 IPC a marcat 99,0% şi faţă de iulie 2012 – 104,3%)2.

Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate, miercuri, intrarea Lituaniei în zona euro, aceasta urmând ca la 1 ianuarie 2015 să devină cel de-al 19-lea membru. Introducerea monedei unice în micul stat baltic a fost aprobată cu 545 de voturi pentru, 116 împotrivă şi 34 de abţineri. Avizul Parlamentului în această privinţă este doar consultativ.

Activitatea manufacturieră şi de servicii din zona Euro s-a întărit surprinzător în luna iulie, un indicator al încrederii în planurile anunţate de Banca Centrală Europeană pentru susţinere revenirii economice de la nivelul blocului european, scrie Bloomberg.

Evoluţia care are loc pe piaţa valutară nu are efect semnificativ asupra preţurilor. Asigurarea vine din partea viceguvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Marin Moloşag. Oficialul a susţinut o conferinţă de presă şi a explicat de ce moneda unică europeană a stabilit un record absolut în Moldova.

În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) în anul 2014 are dreptul la o scutire în sumă de 2 124 lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 9 516 lei anual.

Germania va raporta, probabil, creştere economică mai slabă decât Spania la finalul celui de-al doilea trimestru, pentru prima oară în mai bine de cinci ani, pe fondul unei încetiniri a revenirii economiei, potrivit unei estimări a Bloomberg. Cea mai importantă economie a Europei a scăzut în perioada aprilie-iunie, potrivit unei anchete realizate de Bloomberg. Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei a avut un declin de 0,1%, aceasta fiind prima scădere din 2012 până în prezent.

Kosovo a anunţat, prin vocea guvernatorului Băncii Centrale, Bedri Hamza, că ia în calcul renunţarea la moneda euro şi introducerea unei noi monede, scrie businessmagazin.ro. Kosovo, la fel ca Muntenegru, foloseşte în prezent moneda euro fără a fi parte a zonei euro. Circulaţia monedei unice în Republica Kosovo şi Muntenegru este tolerată de Uniunea Europeană, însă fără a se da permisiunea emiterii de bancnote, relatează Le Tribune.

Consiliul de administraţie (CA) al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a păstrat joi neschimbate ratele instrumentelor politicii monetar-creditare. Potrivit agenţiei «Infotag», care face referire la BNM, rata de bază la operaţiunile de scurtă durată a fost păstrată la nivelul de 3,5%, la creditele overnight – 6,5%, la depozitele overnight – 0,5%. Nu s-a modificat nici norma rezervelor obligatorii de la sursele atrase – 14%.

La finele lunii iulie curent, stocul creditelor acordate de bănci în lei pentru procurarea sau construcția de locuinţe a ajuns la circa 2,0 miliarde de lei. Această sumă reprezintă 96% din volumul total al creditelor acordate pentru locuințe, celelalte 4% fiind în valută străină. Circa o pătrime din acest sold ține de creditele acordate de Moldova-Agroindbank, 19% — Moldindconbank, câte circa 17% — Mobiasbancă și Eximbank și 9% — Victoriabank.

Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna mai 20141 Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în mai 2014 faţă de aprilie 2014 a constituit 100,1%, iar faţă de mai 2013 – 104,7% (informativ: în mai 2013 faţă de aprilie 2013 IPC a marcat 101,2% şi faţă de mai 2012 – 105,7%).

Aprecierea în continuare a euro va atrage noi măsuri de stimulare monetară din partea Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat preşedintelui BCE, Mario Draghi, acesta fiind cel mai puternic avertisment de până acum al Draghi în privinţa evoluţiei monedei europene. "Întărirea cursului de schimb necesită noi măsuri de stimulare prin intermediul politicii monetare. Este o parte importantă a stabilităţii preţurilor", a declarat Draghi la Washington, unde se află pentru reuniunea anuală a FMI şi Băncii Mondiale.

Analiştii au păreri împărţite despre impactul umilitoarei înfrângeri a Braziliei în semifinala cu Germania asupra economiei ţării, unii considerând că ar putea duce la schimbarea preşedintelui în alegerile din toamnă şi a politicii economice, în timp ce alţii cred că impactul va fi nesemnificativ. Înfrângerea Braziliei în semifinala cu Germania, cu 7-1, ar putea fi în cele din urmă o veste bună pentru naţiunea demoralizată şi furioasă, potrivit analiştilor UBS, care consideră că eşecul ar putea duce la alegerea unui alt preşedinte în toamnă şi implicit la o politică economică mai eficientă, relatează Washington Post.

Biroul Naţional de Statistică informează că, indicele preţurilor de consum (IPC) în iunie 2014 faţă de mai 2014 a constituit 99,9%, iar faţă de iunie 2013 – 105,0% (informativ: în iunie 2013 faţă de mai 2013 IPC a marcat 99,5% şi faţă de iunie 2012 – 105,5 %)2. Astfel, în iunie a.c. preţurile medii de consum s-au redus în medie cu 0,1% faţă de mai 2014, fiind influenţate de descreşterea sezonieră a preţurilor la produsele alimentare cu 0,8 la sută, precum şi de creşterea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,3 la sută şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,1 la sută (Tabelul 1).

Biroul Naţional de Statistică informează că, indicele preţurilor de consum (IPC) în aprilie 2014 faţă de martie 2014 a constituit 100,5%, iar faţă de aprilie 2013 – 105,8% (informativ: în aprilie 2013 faţă de martie 2013 IPC a marcat 100,4% şi faţă de aprilie 2012 – 104,5 %)2. Creşterea preţurilor medii de consum cu 0,5 la sută a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,9 la sută, la mărfurile nealimentare – cu 0,4 la sută şi la tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,2 la sută (Tabelul 1).