Economia Republicii Moldova a continuat ritmul de creștere și în acest an, deși se atestă o încetinire după saltul înregistrat la sfîrșitul anului 2013. Datele sînt prezentate în noua ediție a „Macromonitorului CSI”, publicat de Direcția analitică a Băncii Eurasiatice de Dezvoltare. Potrivit experților băncii, în trimestrul I al anului 2014, PIB-ul Moldovei a crescut cu 3,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, relatează NOI.md.

În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 9 516 lei pentru anul 2014.

Articolul 35 din CF reglementează scutirea pentru persoanele întreținute. Astfel, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă stabilită anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția invalizilor din copilărie pentru care scutirea are un alt cuantum.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis să mențină rata de bază la nivelul actual de 3,5% anual, relatează NOI.md. De asemenea, BNM a decis să mențină la același nivel rata la creditele overnight – 6,5% și la depozitul overnight – 0,5%.

În perioada 18 septembrie — 1 octombrie curent, la Chişinău s-a aflat o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier care a purtat discuţii cu autorităţile de la Chişinău în contextul procesului de monitorizare post-program.

Economia mondială este ameninţată de o nouă criză provocată de un mix otrăvitor de datorii suverane în creştere rapidă şi stagnare economică din cauza inflaţiei lente, avertizează Centrul Internaţional de Cercetări Monetare şi Bancare, o fundaţie care are ca scop schimbul de idei între academicieni, sectorul financiar şi băncile centrale. Statele nu au început încă să îşi plătească datoriile acumulate în urma crizei financiare, astfel că raportul dintre datorii (publice + private) şi PIB la nivel mondial a crescut de la 160% în 2001 la aproape 200% în 2009, după izbucnirea crizei, şi la 215% în 2013.

Serviciul Fiscal de Stat este ferm angajat pe calea modernizării și eficientizării, schimbările în bine în activitatea instituției, produse într-o perioadă scurtă de timp, fiind remarcate și apreciate de către contribuabili.

Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în august 2014 faţă de iulie 2014 a constituit 99,6%, iar faţă de august 2013 – 105,1% (informativ: în august 2013 faţă de iulie 2013 IPC a marcat 99,8% şi faţă de august 2012 – 103,7%)2.

Interviu oferit ziarului Capital Market de Olesea Fortuna, preşedinte al Global Entrepreneurship Network Moldova (GEN – Reţeaua Globală a Antreprenoriatului).

Penultimul loc în Europa îl ocupă România în ceea ce priveşte valoarea PIB-ului per capita. Singura ţară cu un PIB per capita mai mic decât România este Bulgaria. La celălalt capăt al spectrului se găseşte Luxemburg, conducând detaşat clasamentul cu un PIB per capita de circa 85.000 de euro. Următoarea clasată, Danemarca, are un PIB per capita de 45.000 de euro.

Președintele Grupului Băncii Mondiale Jim Yong Kim menționează într-un articol de opinie, că în ultimul sfert de secol au fost obținute progrese mari în lupta împotriva sărăciei. Numărul persoanelor, care trăiesc în sărăcie, s-a redus cu două treimi. Adică, în anul viitor, comparativ cu 1990, un miliard de oameni nu vor mai trăi în sărăcie extremă. Este un progres, dar, totuși, va fi mult prea dificil ca să fie ajutați să scape de sărăcie următorul miliard de oameni. În acest sens este mult de lucru.

După oamenii de afaceri din Germania a venit rândul populaţiei să înceapă să-şi piardă foarte rapid încrederea în economie, semn că principala putere economică a Europei este afectată de conflictele geopolitice, iar acest lucru va avea cu siguranţă repercusiuni şi asupra României, care-şi trimite cea mai mare parte din exporturi pe piaţa germană.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a redus prognoza de creştere a economiei Moldovei pentru anul 2014 la 2,0 la sută, faţă de 3,5 la sută, cît anticipa anterior. Previziunile au fost revăzute după misiunea FMI care a purtat discuţii cu autorităţile Republicii Moldova în perioada 25 septembrie – 7 octombrie 2014 în contextul procesului de monitorizare post-program, informează MOLDPRES. “Anul viitor se anticipează o relansare a activităţii economice, totodată există riscuri sporite de încetinire a creşterii economice. După restabilirea puternică a activităţii economice în anul trecut, ritmul de creştere economică va încetini pînă la aproximativ 2 la sută în 2014, ca urmare a creşterii moderate a producţiei sectorului agricol, reducerii activităţii economice a partenerilor comerciali principali ai Moldovei şi impunerii restricţiilor la importul produselor moldoveneşti”, se spune într-un comunicat difuzat în după-amiaza zilei de astăzi de FMI.

Odată cu operarea modificărilor în art.35 alin. (2) din Codul fiscal, efectuate prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 64 din 11.04.2014 (Monitorul Oficial nr.110-114/286 din 09.05.2014), persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

Aprecierea euro reprezintă un risc la adresa sustenabilităţii redresării zonei euro, a afirmat preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în Comisia pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European, transmite Reuters.

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

Cu toate că trebuia să fie deja aprobat şi de Guvern, şi de Parlament, proiectul legii bugetului de stat nu a fost făcut public deocamdată, astfel că riscăm să începem noul an fără cea mai importantă lege – cea a bugetului. Totuşi, reperele proiectului se regăsesc în Cadrul Bugetar pe termen mediu 2015-2017, elaborat de ministerul Finanţelor. Şi dacă în perioada electorală autorităţile au sporit cheltuielile sociale, în cel mai recent raport de ţară Fondul Monetar Internaţional recomandă ca în următorul an să strângem cureaua, pentru a nu admite creşterea explozivă a deficitul bugetar, care ar putea ajunge până la 7,1% din PIB.

Datoria publică a Franţei a urcat la nivelul record de 95,1% din PIB în trimestrul doi din 2014, depăşind nivelul de 60% din PIB stabilit de UE, subliniind problemele cu care se confruntă Guvernul în gestionarea finanţelor publice cu o zi înainte de prezentarea bugetului pe 2015, transmit RFI şi Reuters. În perioada aprilie-iunie 2014, datoria publică a depăşit pentru prima dată 2.000 de miliarde de euro, ajungând la 95,1% din PIB, de la 94% din PIB în primul trimestru al anului, conform datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică din Franţa (Insee).

În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, în redacţia Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 64 din 11.04.2014 (publicată în Monitorul Oficial nr.110-114/286 din 09.05.2014), persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.