Serviciul Vamal a făcut totalurile pentru luna februarie a anului curent. Astfel, veniturile colectate de autoritate la bugetul de stat constituie 1,51 mld. lei sau cu 9% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2018. Numărul declarațiilor vamale perfectate în această perioadă se cifrează la 46 103. Totodată, în primele două luni ale acestui an, instituția a încasat la bugetul de stat 2,75 mld. lei, înregistrând o creștere cu 61,8 mil. de lei comparativ cu perioada similară a anului precedent.

La situația din 31 decembrie 2018,”Moldova-Agroindbank”, ”Moldinconbank”, ”Victoriabank” și ”Mobiasbancă-Groupe Societe Generale” sunt instituțiile bancare incluse în lista băncilor de importanță sistemică (de tip O-SII) din Republica Moldova. Decizia a fost luată de Banca Națională, reieșind din rezultatele studiului de identificare a societăților de importanță sistemică, în cadrul căruia au fost identificate aceste 4 bănci ce au depășit pragul de semnificație. În Monitorul Oficial din 5 aprilie curent Banca Națională a Moldovei a publicat hotărârea nr. 89 din 28 martie 2019 cu privire la stabilirea băncilor care sunt societăți de importanță sistemică din Republica Moldova și a amortizoarelor de capital ale băncilor.

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată. Agenția de Investiţii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă platformă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova.

Salariații din sectorul privat vor putea beneficia de compensarea parțială (de până la 50% a creditului ipotecar) pentru programul Prima Casă. Condiția este ca prețul locuinței să nu depășească 600 mii lei, iar vârsta beneficiarului – 45 de ani. În cadrul ședinței Guvernului din 29 mai curent a fost aprobat Regulamentul privind modul de acordare din bugetul de stat a compensațiilor pentru salariații angajați în sectorul privat participanți în cadrul Programului de stat „Prima casă”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, este vorba despre o extindere a programului, în cadrul căruia deja au fost acordate 2300 credite.

Mâine, 15 martie 2019, va ieși de sub tipar nr. 94-99 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va acorda medicilor de familie suportul consultativ-metodic în vederea implementării prevederilor Ordinului nr.1261 din 2 noiembrie 2018, publicat în MO de vineri, 29 martie 2019. Prin acest document au fot aprobate formularele pentru atribuirea practicii medicului de familie. Pachetul de acte include modelele de Cerere de atribuire a practicii, o declarație pe propria răspundere și al Certificatului de titular al practicii medicului de familie, toate fiind anexe la ordinul respectiv.

Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Titlul X al Codului muncii poate fi completat cu un capitol (XVI1) ce va reglementa munca prin agent de muncă temporară. Această prevedere se conține în proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative promovat de Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru. Conform redacției propuse, munca prin agent de muncă temporară (agenţia privată de ocupare a forţei de muncă) este cea prestată de un salariat temporar, care va încheia un contract individual de muncă cu un agent de muncă temporară şi va fi pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia. Atunci când un salariat temporar va fi pus la dispoziţia utilizatorului, raportul de muncă dintre salariatul temporar şi agentul de muncă temporară nu va înceta, iar intre salariatul temporar şi utilizator raportul de muncă nu va apărea.

În primul semestru al anului curent, numărul persoanelor fizice și persoanelor juridice care au primit semnături electronice eliberate de Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de aceeași perioadă a anului 2018, cu circa 10% și a constituit peste 9,8 mii. Această dinamică se datorează creșterii ascendente a numărului persoanelor fizice care au procurat semnături electronice de la CTIF. Potrivit datelor Centrului de înregistrări al CTIF, în prima jumătate a anului 2019, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice a sporit, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 14,4% și a atins circa 8,3 mii, iar numărul persoanelor juridice s-a micșorat cu 10% și a depășit 1,5 mii.

X a angajat absolvenți ai Universității de Stat, care încă nu au stagiu de muncă. Salariile inițiale erau destul de modeste, în mărime de 2 000-3 000 lei lunar, ulterior cu scopul de a-i stimula să rămână să activeze în cadrul companiei și de a evita fluctuația de cadre, entitatea a decis să le acorde sporuri la salariu. Cum urmează a fi impozitate plățile menționate? Vor fi admise la deducere în scopuri fiscale cheltuielile menționate? În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) lit. b) din CF, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice angajați constituie venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilitățile acordate de angajator.

Organizațiile necomerciale care corespund cerinţelor art.52 în cadrul cărora funcţionează instituţiile de asistenţă socială sunt scutite de impozitul pe bunurile imobiliare, în conformitate cu prevederile art. 283 alin. (1) lit. s) din Codul fiscal. În cazul în care organizația necomercială nu corespunde cerințelor menționate impozitul pe bunurile imobiliare urmează a fi calculat și achitat pe principii generale.

În vederea susținerii loialității cumpărătorilor la atingerea anumitor volume de vânzări pe parcursul unei luni calendaristice (trimestru, an), vânzătorul premiază cumpărătorul cu o remunerație bănească sub formă de bonus calculat în expresie procentuală din volumul mărfurilor livrate pe parcursul perioadei corespunzătoare.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către persoana care a efectuat reținerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.

Parcursul mărfurilor realizat de întreprinderile de transport rutier din mun. Chișinău în ianuarie-decembrie 2018 a constituit 2022,5 mil. tone/km, cu 0,9% mai puţin decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit informației publicate de Biroul Național de Statistică.

Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat acțiuni de informare ale comercianților de flori din piața de flori angro din capitală. În scopul conformării și susținerii comercianților de flori, angajații SFS au oferit acestora informații cu privire la formele organizatorico-juridice de antreprenoriat. În seara zilei de 16 aprilie 2019, cei care puneau în vânzare flori au primit circa 50 de pliante informative ce conțineau detalii despre formele de organizare a activității legale, cum ar fi:

Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a publicat raportul de activitate pentru trimestrul I al anului curent. Astfel, în primul trimestru al anului 2019, inspectorii de muncă au efectuat 302 controale la entitățile cu un număr de 19292 salariaţi. În sectorul public au fost efectuate 191 controale și 111 – în sectorul privat. Din numărul total, 188 constituie controale planificate (dintre care 137 în sectorul public și 51 în sectorul privat) şi 114 au fost inopinate (din care 54 în sectorul public și 60 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost consemnate 1936 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă.

Proiectul ce prevede implementarea unor măsuri fiscale ce au ca scop asigurarea sustenabilității fiscale a fost propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul vizează mai multe modificări în Codul fiscal. Astfel, se propune eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 mii lei anual. În acest sens, în nota informativă se menționează că se propune modificarea condiției de utilizare a scutirii personale de 24 mii lei pentru a readuce elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, astfel ca persoanele cu venituri mai mari să ofere o contribuție mai mare în buget. În acest mod, se impune condiția pentru ca scutirea personală să poată fi utilizată de către persoanele fizice care au venituri mai mici de 360 mii lei anual.

Scutirea de la plata impozitului pe venit a câștigurilor de la loterii și/sau pariuri sportive ar putea fi anulată. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, ce are ca scop abrogarea unor facilități fiscale. Astfel, poate fi exclusă lit. p1 din art.20 al Codului fiscal, ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive constituie surse de venit neimpozabile. În acest sens, în nota proiectului se menționează că statul nu ar trebui să vadă asemenea sectoare ale economiei ca o sursă indispensabilă pentru veniturile bugetului, fiind indicată o viziune pe termen lung în vederea reglementării clare a acestora. Totodată, autorul inițiativei consideră că această facilitate comportă un risc sporit de spălare a banilor sau de oficializare a mitei, or banii de proveniență neclară pot fi declarați drept câștiguri în loterie.

Conform art. 283 din Codul fiscal, de impozitul pe bunurile imobiliare sunt scutite autoritățile publice și instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile. În baza hotărârii de Guvern Organul Central de Specialitate al Administraţiei Public este gestionar al terenului public care, la rândul său, îl transmite în gestiunea Administrației zonei economice libere, în vederea extinderii activității acestea.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.