În conformitate cu prevederile art.17 alin.(4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, entitatea este obligată să le restabilească în termen de 3 luni de la data constatării faptului respectiv.

Potrivit legislației fiscale, orice dare de seamă fiscală trebuie să conțină, de regulă, un șir de informații obligatorii, care sunt enumerate la art. 187 alin. (3) din Codul fiscal (CF). Deși nu se regăsește expres în cuprinsul normei prenotate, unul din cele mai frecvent întâlnite

Guvernanța corporativă reprezintă un element esențial în buna gestionare a Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare - AEÎ). Un element esențial al guvernanței corporative eficiente în cadrul acestor entități îl reprezintă stabilirea și operarea unor comitete specializate. Aceste comitete

Republica Moldova se aliniază Convenției Organizației Internaționale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupațională. În Monitorul Oficial din 2 aprilie curent fiind publicată Legea nr. 18 din 4 martie 2021 pentru ratificarea acestei Convenții, prin care fiecare stat recunoaşte relevanţa standardelor internaţionale în domeniul serviciilor de sănătate ocupaţională şi îşi asumă obligaţia de a formula, implementa şi revizui periodic o politică naţională coerentă în acest domeniu.   Potrivit Convenției, serviciile sănătății ocupaționale pot fi organizate ca un serviciu pentru fiecare întreprindere sau, după caz, ca un serviciu comun pentru un număr de întreprinderi. Acestea trebuie să posede o serie de funcții relevante și adaptate riscului specific întreprinderilor,

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate:

Membrii comisiei agricultură și industrie alimentară au oferit, cu vot unanim, aviz pozitiv pentru  proiectul de lege de modificare a Codului fiscal, prin care se propune excluderea accizelor la importul tractoarelor agricole de la pozițiile tarifare 870110 000, 870120, 870130000, 870191900, 870192900, 870193900, 870194900, 870195900, 870191100, 870192100, 870193100, 870194100 și 870195100.   După cum a informat autorul inițiativei, astfel se va reduce la zero cota accizelor la tractoarele de mâna a doua, ceea ce este favorabil pentru agricultorii mici, menționând că prin Legea nr. 257/2020 a fost eliminată interdicția de import a tractoarelor agricole și forestiere

În conformitate cu prevederile art.11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, iar în cazul pierderii documente lor contabile, în temeiul art.17 alin.(4) din Legii contabilității și raportării financiare, entitatea este obligată să le restabilească în termen de 3 luni de la data constatării faptului respectiv.

Cabinetul de miniștri susține inițiativa legislativă prin care se propune completarea art. 24 din Codul fiscal, astfel încât limita în mărime de 0,2% din venitul impozabil să nu fie aplicată în cazul cheltuielilor achitate sau suportate exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, neconfirmate documentar, care au fost achitate prin intermediul cardului bancar de plată de afaceri (business).   Totodată, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că în contextul aprobării modificărilor propuse la art. 24 din CF, decade necesitatea completării art. 11 al Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 cu norma ce ar stabili acceptarea bonurilor emise de echipamente de casă și control în calitate de documente confirmative în cazul plății prin intermediul

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis în cadrul ședinței de astăzi, 3 iunie 2022, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3,0 puncte procentuale – de la 15,5% până la nivelul de 18,5% anual. Decizia a fost comunicată de Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul unei conferințe de presă.   Respectiv, ratele de dobândă la creditele overnight, precum și la depozitele overnight se majorează cu 3 p.p., fiind stabilite la nivel de 20,5% anual și, respectiv, 16,5% anual.

Antreprenorii care au comis încălcări fiscale în sumă de până la 5000 lei și cetățenii a căror încălcări constatate nu depășesc 500 lei nu vor fi sancționați, dar, după cum prevede art. 235 alin 11 din Codul fiscal, vor fi aplicate avertizări. Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au aprobat, pentru a fi prezentat în prima lectură în ședință plenară a Parlamentului, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 231 (alin.4) din CF.   Potrivit  legislației fiscale în vigoare, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei

În contextul intensificării comerțului internațional, ca urmare a diversificării relațiilor comerciale dintre agenții economici din RM și partenerii externi, identificarea originii mărfurilor și certificarea acestora a devenit o procedură tot mai des întrebuințată în tranzacțiile comerciale. Astfel, pentru RM,

Relațiile economice dintre persoanele juridice care desfăşoară activitatea de întreprinzător presupune faptul că sunt efectuate cu scop oneros, nu gratuit. Respectiv în cazul în care o persoană juridică livrează marfă altei persoane juridice doar în baza unei facturi fiscale, fără să existe în fapt un contract scris între părți aferent acestor tranzacții, atunci dreptul de a pretinde achitarea pentru acestea apare la momentul transmiterii.

Procedura în ordonanţă reprezintă o formă simplificată de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, pretenţiile cărora se bazează pe documente incontestabile. Aceasta poate fi definită ca fiind o procedură simplificată depusă în prima instanţă de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, alternativă procedurii contencioase, bazată pe probe scrise, autentice și incontestabile, condiţionată de natura pretenţiilor material-juridice indicate de lege, în al căror temei se eliberează ordonanţa judecătorească, care poate fi înaintată spre a fi executată silit conform Codului de executare (CE). Astfel, procedura în ordonanţă este o procedură simplificată, ce nu conţine etapa dezbaterilor judiciare, care se caracterizează prin existenţa părţilor și a litigiului de drept dintre acestea.

Sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” este parte componentă a Sistemului Informațional al Serviciului Fiscal de Stat (SFS) și are ca obiectiv de bază stimularea contribuabililor în utilizarea serviciilor fiscale electronice și interacțiunea acestora cu SFS exclusiv în mediul online prin centralizarea opțiunilor, modulelor și funcționalităților serviciilor fiscale electronice.

(28.15.84) Apare obligația emiterii facturii fiscale electronice (e–Factura) de către subiectul impozabil cu TVA în cazul livrărilor de mărfuri/servicii în cadrul achizițiilor publice de valoare mică?   (28.15.76) Are obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic (e–Factura) entitatea ce nu deține statut de plătitor a TVA pentru livrările de bunuri/servicii ce nu sunt scutite de TVA fără drept de deducere efectuate în cadrul contractelor de achiziții publice?

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Standardul Internațional de Raportare Financiară (IFRS) 17 „Contracte de asigurare” urmează a fi aplicat în Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2024, însă deja de câțiva ani este un subiect de discuție în mediul de afaceri, în cadrul Ministerului Finanțelor, în calitate de organ de reglementare în domeniul contabilității și raportării financiare în sectorul corporativ, dar și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare, ca organ de supraveghere a domeniului asigurărilor.

Din 1 ianuarie anul 2023, veniturile contribuabililor care desfășoară activitate de întreprinzător obținute din tranzacțiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preț mai mic decât prețul de piață se ajustează în scopuri fiscale la prețul de piață. Aceste completări au fost operate la art. 21 alin. (6) din Codul fiscal (prin Legea nr.

După o diminuare de 5,5% înregistrată în anul 2020, sectorul industrial va reveni pe un trend crescător cu circa 2,4% în anul 2021 datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune ca urmare a vaccinurilor aplicate împotriva virusului COVID-19, se pune în Nota Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024. Conform documentului, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, în care în anul curent se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 10%.   De asemenea, sunt prognozate evoluții pozitive și în celelalte ramuri industriale. Astfel, în anii 2022-2024 se așteaptă evoluția stabil-pozitivă a sectorului industrial, încadrată între 3-4%.