«Moldova Cyber Week 2018», cel mai important eveniment dedicat securității cibernetice este desfășurat la Chișinău, în perioada 29 octombrie – 2 noiembrie curent, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova. Evenimentul va reuni experți, profesioniști în domeniile securității cibernetice, a crimelor informatice, precum și reprezentanți ai mediului universitar, oferind noi posibilități pentru stabilirea parteneriatelor în spațiul online la nivel regional și international.

În scopul uniformizării procesului de angajare a personalului Centrelor de Tineret, precum și de reglementare a cadrului intern de organizare a activității acestora, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, drept răspuns la solicitările autorităților publice locale aflate în procesul de implementare al Programului de Dezvoltare a Centrelor de Tineret 2022, a elaborat și propune spre consultare publică un set de acte normative:• Regulamentul privind angajarea prin concurs a șefului Centrului de tineret;• Regulamentul intern-cadru al Centrului de tineret;

Procurorii, executorii judecătoreşti, Serviciul Fiscal de Stat şi instanţele de judecată vor transmite informația despre bunurile infracționale indisponibilizate, confiscate și recuperate Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție. Informația va fi inclusă în Registrul unic al bunurilor infracționale indisponibilizate (Registru), care recent a fost notificat la Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CPDCP) și a primit aviz pozitiv pentru a fi implementat, comunică CNA.   Registrul reprezintă un ansamblu de resurse şi tehnologii informaţionale, de mijloace tehnice de program şi metodologii, aflate în interconexiune şi destinate evidenţei şi prelucrării informațiilor privind bunurile infracţionale indisponibilizate.

Astăzi, 1 aprilie, după ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, Aureliu Ciocoi, prim-ministrul interimar, a susținut un  briefing de presă, în cadrul căruia au fost anunțate primele măsuri necesare ce vor fi implementate pentru prevenirea răspândirii infecției Covid19 și combaterea consecințelor pandemiei.   Pe parcursul zilei de astăzi ministerele au venit cu multiple propuneri, care au fost analizate și sistematizate. Totodată, fiind conștienți de necesitatea susținerii mediului de afaceri și a cetățenilor în situația creată, identificăm surse bugetare suplimentare pentru realocare în acest scop. Respectiv, după examinarea tuturor aspectelor, vom reveni cu măsuri suplimentare, a declarat Aureliu Ciocoi.

Asociațiile de business din Republica Moldova au înaintat o serie de modificări la Codul muncii, care au fost sistematizate și prezentate astăzi, 13 mai, în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului „salariilor în pliс”  pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.  După cum a informat Vladislav Caminschi, directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatului, aceste propuneri au fost discutate în cadrul Grupului de lucru de modificare a Codului muncii pe platforma Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective. 

Ieri, 30 martie, a avut loc ședința de Guvern, în care a fost aprobat proiectul hotărârii cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă pe teritoriul întregii țări. Documentul prevede remiterea Legislativului a Raportului1 Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova privind necesitatea declarării stării de urgenţă, precum și înaintarea propunerii de declarare de către Parlament a stării de urgență. Proiectul legii necesită alocarea mijloacelor financiare din bugetul de stat, însă nu pot fi cuantificate la momentul de faţă, se spune în nota proiectului.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat în „Monitorul Oficial” din 15 ianuarie curent Ordinul nr. 259 din 29 decembrie 2020, prin care au fost aprobate două standarde ocupaționale noi: „Dezvoltator web” (codul CORM 351401) și  „Programator” (codul CORM 351203).   Potrivit documentului, dezvoltatorul web (studii profesional-tehnice) participă la dezvoltarea de site-uri web cu implicarea în procesul de creare a designului pentru interfețe, dezvoltarea funcțiilor solicitate de client, precum și pe partea de back-end cu utilizarea programării scripturilor, utilizarea bibliotecilor software, menținerea conexiunii cu serverul, studierea comportamentului site-ului web, depanarea acestuia etc.

Dreptul de acces la informație este consacrat de Constituție. Totuși acesta nu este un drept absolut, întrucât este supus unor restricții impuse de lege. Când este vorba de datele cu caracter personal, legea prevede o protecție aparte, astfel încât accesul la ele poate avea loc doar în condițiile legii. Potrivit Legii nr. 982/2000 privind accesul la informație (Legea nr. 982/2000), accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția categoriilor de informații prevăzute de această lege, în care se includ și informațiile cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat în Monitorul Oficial din 20 noiembrie Ordinul nr. 224 din 16.11.2020 cu privire la aprobarea standardului ocupațional „Instalator pentru sisteme termice solare”. Documentul a fost elaborat de Comitetul sectorial pentru formare profesională în ramura construcțiilor, în corespundere cu procedura prevăzută în Metodologia de elaborare a standardelor ocupaţionale.    Particularităţile specifice locului de muncă a instalatorului pentru sisteme termice solare țin de schimbarea rapidă a tipurilor de materiale și echipamente utilizate la instalarea sistemului termic solar; dezvoltarea și utilizarea surselor alternative de energie, intercondiţionarea puternică dintre operaţii;

Sărbătorile profesionale nu sunt zile oficiale nelucrătoare în RM și se sărbătoresc fără suspendarea activității de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la instituirea 50 de sărbători profesionale ale salariaţilor din RM. Respectiv și în zilele de sărbătoare nelucrătoare în temeiul alin. (2) art. 111 din Codul muncii aprobat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003 (Lege nr.154/2003) se admit lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie, lucrările determinate de necesitatea deservirii populaţiei, precum şi lucrările urgente de reparaţie şi de încărcare-descărcare.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul  hotărârii de Guvern privind aprobarea bugetului Instituției Publice „Consiliul de supraveghere publică a auditului” pentru anul 2021. Acesta prevede la venituri  suma  de 1724,3 mii lei și la cheltuieli  – 2366,3 mii lei, cu un deficit în sumă de 642,0 mii lei, care se va acoperi din contul soldului de mijloace băneşti la 1 ianuarie 2021.     Potrivit proiectului, veniturile care reprezintă plăţile şi cotizaţiile efectuate de auditori, de entităţile de audit și de stagiarii în audit vor constitui 1524,3 mii lei.

Guvernul a aprobat Conceptul tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul bunurilor infracționale indisponibilizate” (SIA RBII). La momentul actual evidența bunurilor infracționale indisponibilizate se efectuează prin intermediul documentelor electronice, ceea ce presupune numeroase riscuri privind securitatea informației, integritatea datelor, istoricul de modificări, posibilitatea de a comunica cu alte sisteme informaționale guvernamentale etc. Evidența bunurilor presupune și documentarea procedurilor de evaluare și a licitațiilor realizate de specialiști în domeniu la solicitarea colaboratorilor Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Experții consideră că documentarea acestor proceduri va oferi transparență modului de administrare și valorificare a bunurilor.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) aduce la cunoștința persoanelor interesate de obținerea dispozitivului de creare a semnăturii electronice și a certificatului cheii publice că fostul său Centru de certificare continuă să funcționeze în calitate de Centru de înregistrare al Centrului unic de certificare al Guvernului, entitate gestionată de Instituția publică „Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică” (STISC). Aceste schimbări au survenit în urma implementării Hotărârii Guvernului nr. 414 din 8 mai 2018 cu privire la măsurile de consolidare a centrelor de date în sectorul public și de raționalizare a administrării sistemelor informaționale de stat,

Va fi instituit încă un post vamal pentru regiunea Centru, la Platonovo (PFVI, rutier), Goianul Nou. În Monitorul Oficial din 23 noiembrie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal cu privire la modificarea anexei nr. 8 la Ordinul Serviciului Vamal nr.346-O din 24 decembrie 2009 „Cu privire la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu”.

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Prin derogare de la art. 11 al Legii privind semnătura electronică și documentul electronic, semnarea documentelor electronice ce conțin informație atribuită la secret de stat (din cadrul Serviciului de Informații și Securitate, Centrului Național Anticorupție și Ministerului Afacerilor Interne) se va admite cu semnătură electronică avansată necalificată. Dreptul va fi oferit persoanelor ale căror identitate și calitate este protejată și doar pentru circulația electronică a documentelor din cadrul instituțiilor. Guvernul a avizat pozitiv o inițiativă legislativă în acest sens.

Aspectele ce țin de modul de stabilire și plată a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sunt mediatizate cu regularitate de PP „Monitorul Fiscal FISC.md” și sunt cunoscute cititorilor noștri fideli. Totodată, contabilii începători încă mai au neclarități la acest subiect, fapt care ne impune să venim cu o recapitulare generalizatoare a subiectelor ce se referă la baza de calcul, sursa de plată, condițiile de stabilire a respectivei indemnizații etc. Menționăm, informația ce urmează este oferită de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe s-a convocat în anul 2018 în 44 de ședințe, potrivit bilanțului statistic al procesului legislativ pe anul 2018. De asemenea, membrii acestei comisii au prezentat cele mai multe rapoarte și corapoarte la proiectele de legi – 178 la număr. Astfel, pe parcursul anului 2018, cele 10 comisii permanente ale Parlamentului s-au convocat în 339 de ședințe. În sesiunea de primăvară au avut loc 251 de ședințe ale comisiilor parlamentare, în sesiunea de toamnă – 128. Cele mai multe ședințe au fost organizate de Comisia juridică, numiri și imunități – 46 la număr. Comisia securitate națională, apărare și ordine publică – 40, câte 39 de întruniri au desfășurat Comisia protecție socială, sănătate și familie,