În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparaţiei curente şi capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin.(2) se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locaţiunii, arendei, leasingului operaţional sau redevenţei (plăţii pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian internaţional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional, suportată pe parcursul perioadei fiscale. În sensul alineat dat, prin mijloacele fixe ce nu corespund prevederilor alin.(2) se înţeleg mijloacele fixe care sînt utilizate în activitatea de întreprinzător a agentului economic conform contractului de arendă, locaţiune, leasing operaţional, concesiune, ale căror cheltuieli aferente, potrivit contractului nominalizat, revin arendaşului, locatarului sau concesionarului. 

Proiectul de modificare a Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice a fost aprobat în plen, în cea de-a doua lectură. Documentul reglementează, inclusiv, privatizarea încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locațiune. Totodată, proiectul prevede extinderea de la unu la trei ani a termenului contractului de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat sau municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare. Excepție constituie activele din cadrul parcurilor industriale.

Întreprinderea a pavat porțiunea de drum care duce spre obiectul comercial arendat, fără de care nu este posibil accesul pe timp de toamnă și de iarnă. Cheltuielile au constituit 30 mii lei. Le contabilizăm ca cheltuieli curente sau formam un mijloc fix? Aceste cheltuieli sunt deductibile în scopuri fiscale?

Prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 125/2023 (în continuare – OMF nr. 125/2023) a fost aprobat Modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2024. În vederea încasării cu succes a plăților achitate de contribuabili/plătitori la bugetul public național (în continuare – BPN),

Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.

Potrivit prevederilor S.N.C. „Imobilizări necorporale și corporale” (p.61), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, entitatea care deține fonduri de bibliotecă, nu calculează amortizarea în scopuri financiare. Determinarea amortizării în scopuri fiscale este reglementată de art. 261 din Codul fiscal, precum și de Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 289 din 14.03.2007.

În procesul întocmirii situațiilor financiare pentru anul 2020 mai multe organizații necomerciale s-au confruntat cu dificultăți de diferită natură. În special pentru persoanele responsabile de întocmirea situațiilor financiare din cadrul ONC venim în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” cu analize și recomandări ce le vor permite evitarea pe viitor a oricăror dificultăți la acest capitol.   În articolul „Situaţiile financiare ale organizaţiilor necomerciale. Particularităţile întocmirii” elaborat de Lidia Foalea, autorul atrage atenția că întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare cuprind următoarele etape:   1) efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare, cum ar fi:

Rapoartele financiare consolidate nu oferă o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară prezentată a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2017, este concluzia Curții de Conturi, ca urmare a desfășurării misiunii de audit la MADRM. Una din problemele identificate de auditori se referă la neevaluarea și necontabilizarea terenurilor aflate în folosință, ce a determinat raportarea neveridică și necompletă a informațiilor din situațiile financiare, acestea fiind diminuate cu 3,4 mld. lei.

Terenurile proprietate publică, cu excepția celor aferente construcțiilor proprietate privată, se dau în locațiune/arendă prin licitații cu strigare, desfășurate în modul stabilit de Guvern, prevede proiectul completărilor la Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietății publice (Legea nr.121/2007), înaintat în calitate de inițiativa legislativă și susținut de Guvern în cadrul ședinței din 24 noiembrie curent.   Modificările au fost inițiate la multiplele adresări din partea autorităților administrației publice locale (AAPL), care au solicitat suportul statului în vederea reglementării procesului de dare în locațiune a terenurilor proprietatea publică a acestor autorități.

(Continuare. Partea I în nr.  5 (68) 2021) Clasa a 6-a „Venituri” Conturile din această clasă sunt destinate contabilizării veniturilor Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ) din activitățile operaționale, financiare, din ieșirea activelor imobilizate și veniturilor excepționale.

 În conformitate cu art. 20 lit. m) din Codul fiscal, contribuțiile la capitalul unui agent economic și contribuțiile vărsate în vederea acoperirii pierderilor financiare și echilibrării activelor nete negative, prevăzute la art. 55 din Cod reprezintă sursă de venit neimpozabilă.      Potrivit art. 55 alin. (1) din Codul fiscal, contribuțiile cu active la capitalul agentului economic în schimbul cotei de participație în capitalul lui nu sunt supuse impozitării.

În conformitate cu art. 20 lit. m) din Codul fiscal, contribuțiile la capitalul unui agent economic și contribuțiile vărsate în vederea acoperirii pierderilor financiare și echilibrării activelor nete negative, prevăzute la art. 55 din Cod reprezintă sursă de venit neimpozabilă.       Potrivit art. 55 alin. (1) din Codul fiscal, contribuțiile cu active la capitalul agentului economic în schimbul cotei de participație în capitalul lui nu sunt supuse impozitării.

Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Relațiile în cadrul contractului de societate civilă sunt reglementate de prevederile Capitolului XXVII din Titlul III al Cărții a treia a Codului civil.          În conformitate cu art.1926 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile. 

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

Ministerul Finanțelor a elaborat și a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului privind aprobarea formularului CET21 –  Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit şi a Instrucțiunii privind modul de completare a acesteia. În condițiile aprobării ordinului, prima perioadă fiscală de raportare cu utilizarea noului formular va fi perioada fiscală a anului de gestiune 2021.   Conform proiectului, în formularul CET21 se propun a fi divizate veniturile persoanelor fizice obținute pentru activitatea în RM și cele pentru activitatea în afara RM. Respectiv, este propusă următoarea structură:

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.