Până la expirarea termenului-limită de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare pentru persoanele care doresc să beneficieze de reducere de 15%, au mai rămas trei zile. Reamintim că pe 30 iunie expiră termenul de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare pentru persoanele care doresc să beneficieze de reducere.

În parcul pentru tehnologia informaţiei pot fi desfăşurate suplimentar activităților prevăzute, activități ale centrelor de intermediere telefonică (call center) (82.20), inclusiv bazate pe orice tehnologie/canal de comunicare cu clientul (contact center)

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

Încasările la impozitul pe venit de la persoanele fizice care transmit în locațiune bunuri imobile au crescut cu 22,3% în 10 luni ale anului 2022, comparativ cu perioada similară a anului precedent, și constituie 32,9 milioane lei.

Conform declarațiilor CET18 și DAJ17, depuse pentru anul 2022, în anul 2023 au efectuat desemnare procentuală, cu respectarea prevederilor legale, 38 651 persoane fizice în sumă totală de 12 493 586,22 lei, informează Serviciul Fiscal de Stat.

Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că, ținând cont de prevederile Codului civil, dacă ultima zi a termenului de prezentare a dării de seamă și achitare a obligației este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligaţiei este zi de odihnă, termenul stabilit expiră în următoarea zi lucrătoare. Astfel, data de 26 iulie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) la bugetul asigurărilor sociale de stat.   Categoriile plătitorilor sunt stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale:

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) sunt obligate de a calcula și a achita impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar pentru bunurile imobile gajate de către persoanele juridice şi fizice, clienți ai acestora, care au fost preluate în baza datoriei debitoare la creditele expirate, asupra cărora dețin dreptul de proprietate?

O persoană fizică, pe parcursul anului 2020, a obținut venituri sub formă de salariu și un ajutor bănesc acordat de către o asociație obștească. Urmează a fi declarate veniturile respective de către persoana dată până la 30 aprilie 2021 sau nu? În baza alin. (2) și (4) art. 83 din CF, sunt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2020 (forma CET18) până la 30 aprilie 2021: persoanele fizice (cetăţenii RM, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor și acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind

Amintim persoanelor fizice că termenul-limită de achitare a impozitului pe bunuri imobiliare cu reducere de 15% expiră pe data de 30 iunie 2020. Anterior am reiterat posibilitatea achitării acestui impozit online, iar astăzi venim cu răspunsuri la unele întrebări adresate de cititorii noștri.   Sunt în drept autorităţile administraţiei publice locale să acorde întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) scutiri suplimentare la impozitul pe bunurile imobiliare?  

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.   - Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?

În perioada 17-19 mai 2021 s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor (OMC), în cadrul căreia, de către Comitetul Tehnic de Evaluare Vamală (în continuare – Comitet), au fost adoptate și supuse aprobării de către Consiliul OMC două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe şi taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord1”.Totodată se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

În Monitorul Oficial de astăzi, 4 iunie 2021, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 291 din 28 mai 2021 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător”, prin care a fost aprobat formularul Cererii privind prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și a termenului de stingere a obligațiilor fiscale (Forma PTDA2021).

Organizarea şi funcţionarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani, precum şi anumite particularităţi ale regimului juridic privind iniţierea şi desfăşurarea acestor activităţi pe teritoriul Republicii Moldova sunt reglementate

Persoana fizică A care activează în domeniul online (Instagram, Facebook) prestează servicii de promovare și publicitate, contra plată, altor persoane fizice. Are persoana fizică A obligații fiscale cu privire la impozitul pe venit? Cum le va determina?    Potrivit prevederilor art.13 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în RM şi din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol prevede că subiecţii impunerii sunt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.

Pe parcursul lunii septembrie (perioada 1-29 septembrie), angajatul rezidentului parcului pentru tehnologii informaționale (în continuare – Parc IT) s-a aflat în concediu neplătit. Imediat după încheierea concediului, contractul individual de muncă (CIM) a încetat și angajatului i-a fost achitată o compensație pentru 3 zile de concediu nefolosit.