Politica fiscală și vamală pentru anul 2021, adoptată prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020, prevede unele modificări la capitolul ce ține de scutirile acordate persoanelor fizice pentru anul 2021.   Astfel, a fost majorată scutirea personală și scutirea suplimentară majoră cu 5% – de la  24000 lei până la 25200 lei și, respectiv, de la 18000 lei până la 18900 lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute – cu 50%: de la 3000 lei până la 4500 lei. De asemenea, a fost anulată scutirea pentru soți în cuantum de 11280 lei.

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 827 din Codul civil.

 În Monitorul Oficial din 27 iulie 2020 a fost publicată  Legea nr. 86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale care va intra în vigoare pe 27 august 2020,  fiind abrogată, concomitent,  Legea nr. 837/1996 cu privire la asociațiile obștești și Legea nr. 581/1999 cu privire la fundații.    Noua lege reglementează mult mai detaliat regimul juridic al organizațiilor necomerciale impunând, totodată, noi reguli în partea ce ține de activitatea organizațiilor necomerciale.   În conținuare, o să specificăm cele mai esențiale modificări stabilite aferent organizațiilor necomerciale: 

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

Modul de contabilizare a imobilizărilor corporale și de prezentare a informațiilor aferente în situațiile financiare este reglementat de Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. Astfel, în conformitate cu pct. 4 din standard, în standardul respectiv sunt utilizate următoarele noțiuni ce semnifică:

1. (28.6.1.10) Este obligatorie aplicarea facilității stabilite de art.103 alin. (1) pct.29) din Codul fiscal, în cazul în care cumpărătorul nu solicită aplicarea acestei facilități? 2. (28.15.68): Arhiva 3. (28.7.5) Care este regimul fiscal al TVA aferent dobînzii obținute de către locator în baza unui contract de locațiune a bunurilor (subleasing) primite de la alt furnizor (leasing)?

Întreprinderea a suportat pierderi fiscale: — în anul 2015 – suma de 3 mil. lei, — în anul 2016 – suma de 2,5 mil. lei. În anul 2017 a obţinut venit impozabil în sumă de 7,5 mil. lei. În ce volum pierderile fiscale din perioadele anilor 2015 — 2016 vor fi acoperite din contul venitul impozabil al anului 2017 ?

În conformitate cu prevederile art.11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, iar în cazul pierderii documente lor contabile, în temeiul art.17 alin.(4) din Legii contabilității și raportării financiare, entitatea este obligată să le restabilească în termen de 3 luni de la data constatării faptului respectiv.

Potrivit modificărilor operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, începînd cu 1 ianuarie 2021 a fost introdusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS). Astfel, art.4 din Legea 489/1999 este completat cu pct.13, iar Anexa nr. 1 la Legea 489/1999 care include categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii – cu punctul 1.61 – liber profesioniştii care practică activitate în sectorul justiţiei.

În conformitate cu prevederile art.11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, iar în cazul pierderii documente lor contabile, în temeiul art.17

Cum urmează a fi reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 sumele premiului anual acordate personalului din instituţiile de învăţămînt, în special în situaţiile în care, din anumite motive, aceste persoane în luna de acordare a premiului nu au activat şi nu au fost remunerate?   Prin Hotărârea Guvernului nr. 811 din 11 noiembrie 2020 privind acordarea premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019 și abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 180/2013 cu privire la plata premiului anual personalului din unitățile bugetare Executivul a aprobat plata premiilor anuale personalului din instituţiile bugetare pentru rezultatele activităţii anului precedent.  

Un contribuabil cu statut de persoană juridică SRL X din RM preconizează în anul curent să procure de la o persoană fizică nerezidentă Y o proprietate imobiliară, aflată în RM.Care sunt obligaţiile fiscale ale SRL “X” aferente tranzacţiei respective?

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale ale acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice aşteptate din utilizarea obiectului care poate să rezulte din: 

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Regulamentului privind principiile contabile și situaţiile financiare individuale şi consolidate ale entităților care desfășoară activitatea de asigurare și/sau reasigurare. Documentul reglementează obligaţia de aplicare a politicilor contabile în vederea îndeplinirii cerinţelor de întocmire a unor dări de seamă incluse în raportările periodice de supraveghere prevăzute de legislație, precum şi obligaţia de transmitere către autoritatea de supraveghere a unor raportări suplimentare în scop statistic şi de supraveghere întocmite pe baza evidenţelor contabile şi tehnico-operative.

În Monitorul Oficial din 31 iulie 2020 (nr.194-197) a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”.   Ordinul nominalizat a fost elaborat urmare a modificărilor operate la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (modificări operate pin Legea nr.60/2020).

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

Autoritățile, cetățenii și mediul de afaceri în calitate de potențiali beneficiari ai serviciilor publice vor obține o transparență în ceea ce privește serviciile publice administrative, de prestarea cărora este responsabil Guvernul.   În cadrul ședinței Guvernului din 3 septembrie curent a fost aprobat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Nomenclatorului integrat al serviciilor publice administrative și a evenimentelor de viață asociate acestora.

În anul 2017, conform Biroului Naţional de Statistică, micro-întreprinderile au înregistrat cea mai mare creștere a profitului — de 2,2 ori, iar suma acestora a sporit până la 3,4 mld. lei. Întreprinderile mijlocii au raportat un profit care este mai mare fată de anul 2016 de 1,6 ori, cifra lor fiind de 3,3 mld. lei. Întreprinderilor mici şi-au sporit profitul de 1,7 ori, până la 3,8 mld. lei. În anul 2017 profitul întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova până de impozitare a sporit de 1,8 ori față de anul 2016 și a atins cifra de 10,6 mld. lei.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.