În primele şase luni ale anului 2018, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 27 776,9 mil. lei, dintre care 17 288,0 mil. lei – la bugetul de stat, 9 980,7 mil. lei – la BASS, 3 352,3 mil. lei – la FAOAM și 7 050,6 mil. lei – la bugetele locale. În comparație cu perioada similară a anului 2017, încasările la bugetul public naţional au înregistrat o creștere de 2 872,4 mil. lei sau 11,5%. Datele au fost oferite de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul ședinței de ieri a Guvernului, unde a fost prezentat Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2018.

Potrivit prevederilor art. 102 alin. (3)-(4) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor impozabile și scutite de TVA fără drept de deducere se deduce dacă se referă la livrările impozabile.

Conform prevederilor art.117 alin.(3) din Codul fiscal, pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerțului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepția cazurilor cînd este solicitată de cumpărător), cu respectarea condițiilor enumerate în același articol.

Evidența sigiliilor numerotate în subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat se va efectua în baza documentelor primare de strictă evidență, potrivit seriei și numărului de ordine al fiecărui sigiliu. Ghidul cu privire la procedurile de sigilare și desigilare a fost modificat și publicat în Monitorul Oficial.

În ultima perioadă tot mai frecvente devin întrebările adresate de către utilizatorii noștri ce țin de efectuarea controlului de stat pentru domeniul de control efectuat de Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM). Pentru o mai bună înțelegere a acestei activități, venim cu următoarele constatări. Amintim întreprinzătorilor că toate controalele sunt efectuate în baza analizei criteriilor de risc, iar Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale ISM a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. nr. 894 din 12 septembrie 2018.

Se permite deducerea cheltuielilor ce țin de achitarea dobânzilor aferente creditelor contractate de la instituțiile financiare, suportate de către rezidenții Republicii Moldova (atât persoane juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător cât și persoane fizice cetățeni ce nu desfășoară activitate de întreprinzător)?

Poate fi supus controlului fiscal prin metoda de verificare prin contrapunere străinul titular al dreptului de ședere permanentă în Republica Moldova în scopul confirmării/infirmării faptului acordării de către acesta cu titlu de împrumut a mijloacelor bănești persoanei fizice cetățean al Republicii Moldova?

Ce cotă a TVA se va reflecta în factura fiscală, eliberată subiectului activității de întreprinzător, pentru serviciile de alimentație publică prestate într-o anumită perioadă, care includ și consumul mărfurilor accizate, pentru care la încasarea plații prealabile a fost eliberată factura fiscală cu reflectarea cotei TVA în mărime de 10%? Conform art. 96 lit. b) din Codul fiscal, la produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie publică conform secţiunii I a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei se aplică cota redusă a TVA în mărime de 10%. Astfel, în cazul în care la încasarea de la subiectul activității de întreprinzător a plății prealabile a fost eliberată factura fiscală cu reflectarea cotei TVA în mărime de 10%, furnizorul, va emite pentru serviciile de alimentație publică prestate într-o anumită perioadă, care includ și consumul mărfurilor accizate, o factură fiscală cu indicarea în rînduri separate: — a diferenței dintre valoarea produselor alimentare, băuturilor consumate și a plății prealabile cu reflectarea cotei TVA corespunzătoare; — a valorii mărfurilor accizate consumate, cu reflectarea cotei în mărime de 20% a TVA.

Potrivit prevederilor art.102 alin.(10) din Codul fiscal, subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pentru care a fost achitată ori urmează a fi achitată T.V.A.

În cazul în care, persoana fizică rezidentă care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal își modifică datele privind numele, aceasta va depune la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază de activitate se află domiciliul indicat în buletinul de identitate, Cererea privind modificarea datelor aferent numelui persoanei fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și alte obiecte ale regnului vegetal (Anexa nr.2 la

La depunerea Cererii privind luarea la evidență fiscală a persoanei fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și alte obiecte ale regnului vegetal, subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, va elibera persoanei fizice Confirmarea privind luarea la evidența fiscală a persoanei fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și alte obiecte ale regnului vegetal (Anexa nr.4 la Ordinul SFS nr.623 din 31.12.2019), precum și Borderoul de achiziție a producției din fitotehniue și/sau horticultură și/sau a obiectelor regnului vegetal, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.3 din 02.01.2020.

Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26.07.2018, MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 (Lege), au fost stabilite careva reguli ce țin de aplicarea măsurilor de asigurare și executare silită, față de obligațiile fiscale restante la bugetul public național, în perioada de la data intrării în vigoare a Legii și până la 20 decembrie 2018, inclusiv.

Poate fi desfășurată activitatea de plasare și difuzare a publicității pe placarde în locurile publice în baza patentei de întreprinzător, prevăzută de pct. 2.29 al anexei la Legea nr. 93 din 15.09.1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr. 93/1998), și anume „Scrierea placardelor, filmelor netirajate, amenajarea vitrinelor, reclamatelor, prezentarea artistică”?

Hotărârea pentru aprobarea Regulamentelor-tip privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 septembrie curent, fiind aprobate următoarele acte: • Regulamentul privind organizarea și desfășurarea loteriilor • Regulamentul privind organizarea funcționării sălilor de joc cu automate de joc cu câștiguri bănești • Regulamentul privind organizarea și desfășurarea pariurilor pentru competițiile/evenimentele sportive • Regulamentul privind organizarea jocurilor de noroc prin intermediul rețelelor de comunicații electronice.

Potrivit prevederilor art.152 din Codul fiscal, contribuabilul persoană fizică rezidentă care nu are datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare este în drept de a desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul dintre beneficiarii desemnării procentuale.

Conform art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1).

Sistemul informațional automatizat (SIA) „e-Factura” a devenit în cei șase ani de la lansare tot mai popular în rândul contribuabililor. Acest fapt este confirmat de datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional integrat al Serviciului Fiscal de Stat (SFS).   Datele CTIF arată că numărul contribuabililor care utilizează sistemul „e-Factura” a crescut de la 500 (în primele trei luni ale anului 2014) până  la 50,3 mii de contribuabili la începutul anului 2020, iar la momentul actual sistemul este utilizat de peste 176 mii de utilizatori ce au în cadrul sistemului rolul de director sau contabil. Doar în perioada ianuarie – mai 2020, accesul la sistem a fost obținut de peste 4,9 mii de utilizatori.

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) pct. 14) din CF, în exercitarea atribuțiilor și funcțiilor sale, este în drept să citeze contribuabilul, persoana presupusă a fi subiectul impozitării, persoana cu funcţie de răspundere a contribuabilului, inclusiv responsabilul de evidenţa documentelor referitoare la persoana presupusă a fi subiectul impozitării, pentru a depune mărturii, a prezenta documente şi informaţii în problema de interes pentru Serviciul Fiscal de Stat, cu excepţia documentelor şi informaţiilor care, conform legislaţiei, constituie secret de stat.

Serviciul Vamal reamintește că, începând cu 30 octombrie 2019, întreprinzătorii mici și mijlocii, care exportă cantități mici de produse prin intermediul trimiterilor poștale sunt scutiți de necesitatea depunerii declarațiilor vamale pentru fiecare tranzacție. Astfel, antreprenorii care exportă mărfuri a căror valoare facturală per livrare nu depășește suma de 1 000 de euro, pot depune o singură declarație vamală electronică pentru toate tranzacțiile efectuate în decurs de o lună.