În contextul ultimelor modificări, și anume modificarea Legii privind declararea voluntară şi stimularea fiscală 180/26.07.2018 prin Legea nr.122 din 16.08.2019, în vigoare din 6 septembrie 2019, au fost abrogate alin.(1)-(6) ale art.16 din Legea nr.180. Aspectul important al acestor modificări pentru agenții economici este faptul că, s-au exclus interdicțiile existente cu privire la efectuarea controalelor fiscale pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018 asupra corectitudinii calculului, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și a altor plăţi aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat și ale primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Necesitatea implementării raportării informațiilor privind impozitul pe venit în cadrul Uniunii Europene (UE) a fost stabilită de Parlamentul European în rezoluția sa din 26 martie 2019, prin care a fost subliniată necesitatea unei raportări publice pentru fiecare țară în parte ca mijloc de creștere a transparenței entităților și de consolidare a controlului public.

Autoritățile publice centrale vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/instituțiilor bugetare”, precum și pe suport de hârtie în termenele stabilite conform prevederilor anexei nr. 1 din Ordinul ministrului Finanțelor nr. 114/2023 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2023, și anume:

Veniturile bugetului de stat vor constitui 40,633 mld. lei, în diminuare cu 1,492 mld. lei, iar cheltuielile vor fi rectificate la 46,336 mld. lei. Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat este propus spre consultare de către Ministerul Finanțelor. Astfel, se preconizează o serie de reduceri a mijloacelor financiare prevăzute pentru mai multe programe, cum ar fi cele prevăzute inițial pentru Fondul pentru eficiență energetică (de la 480000,0 mii lei, la 400 000 mii lei), finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale (aprobate inițial în sumă de 2374183,6 mii de lei, acestea se vor reduce până la 1666161,7 mii lei).

Întreprinderea neplătitoare de TVA este subiect al impunerii cu regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF. Ținând cont de modificările operate începând cu anul 2020, va include entitatea în obiectul impunerii cu 4% creanțele expirate recuperate?   Agenții economici subiecți ai sectorului ÎMM urmează să determine obiectul impunerii prin aplicarea contabilității de angajamente. Conform art. 542 din CF, obiect al impunerii pentru aceștia este

Ministerul Finanțelor vine cu măsuri fiscale, care au fost discutate cu Fondul Monetar Internațional și au drept scop asigurarea stabilității financiare. Acestea au fost prezentate de Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul conferinței de presă din 23 iulie curent. După cum a anunțat ministrul, se propun trei tipuri de măsuri ce țin de anularea unor decizii anterioare ce pot aduce la evaziunea fiscală, eliminarea unor scutiri și mobilizarea resurselor pentru asigurarea unei echități fiscale.

În anul 2020 cifra de afaceri din comerțul cu ridicata s-a diminuat cu 5,6% comparativ cu anul 2019. În schimb, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a majorat cu 4,6%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp,  pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei cifra de afaceri s-a diminuat cu 15,7% în raport cu anul 2019, iar pentru  serviciile de piaţa prestate, în principal, întreprinderilor, indicatorul a scăzut cu 15,5%.   În anul 2020 comerţul cu autovehicule şi motociclete s-a micșorat cu 18,1% față de anul 2019, doar în luna decembrie 2020 fiind înregistrată o scădere de 3,4% faţă de luna precedentă, iar comparativ cu decembrie 2019 – cu 13,1%.

Prin voucher înțelegem bonul, certificatul, chitanța, adeverința garantată de cineva, în anumite condiții (de exemplu, în anumite perioade de valabilitate), oferind posesorului o anumită sumă de bani pentru procurarea unui bun sau acces la un serviciu în anumite locuri și în limita valorii indicate.

Prețurile medii de consum în luna august 2021 comparativ cu luna august 2020 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 4,64%, inclusiv la produse alimentare cu 4,83%, mărfuri nealimentare – cu 6,93% și serviciile prestate populaţiei – cu 1,02%.   Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), preţurile medii de consum în luna trecută în raport cu indicatorii înregistrați în luna iulie au crescut cu 0,33%. Creșterea a fost determinată de majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 1,01% și la serviciile prestate populației – cu 0,53%.

În urma analizei rezultatelor executării bugetului de stat în primele 5 luni și a estimării executării acestuia până la finele anului curent, efectele pandemiei COVID-19, precum și conform necesității evitării blocajelor în activitatea instituțiilor din cauza insuficienței de resurse identificate la unele programe de cheltuieli, Guvernul a aprobat redistribuirea unor alocații din bugetul de stat pentru anul 2021.   Hotărârea Guvernului nr.93 din 16 iunie curent privind redistribuirea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2021 este publicată în ediția MO din 18 iunie.  

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 325-327 din 22.08.2023 a fost publicată Legea nr. 229 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative

Valoarea totală a lucrărilor de construcții executate de către întreprinderile cu genul principal de activitate „Construcții” (cu excepția entităților cu 0-3 angajați) în anul 2020 a constituit 15,1 mld. lei, în prețuri comparabile fiind cu 11,8% mai mare față de cea înregistrată cu un an mai devreme, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, a sporit cu 8,7% volumul lucrărilor de construcții noi (până la 7,44 mld. lei, având ponderea 49,3% din total), al lucrărilor de reparații capitale – cu 10,2% (atingând 3,79 mld. lei), precum și al celor de întreținere și reparații curente – cu 20,3% (depășind 3,6 mld. lei).

Proiectul de lege ce prevede scutirea de efectuare a auditului obligatoriu al situațiilor financiare aferente anului 2020 a entităților mijlocii, mari, precum și al situațiilor financiare consolidate ale grupurilor a fost avizat pozitiv de către Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului. Potrivit autorilor, implementarea proiectului va scuti o bună parte din întreprinderi de cheltuieli, care vor putea fi direcționate la onorarea obligațiilor de plată față de salariați, furnizori, la reducerea datoriilor, menținerea activității. 

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 6 februarie 2019, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5% anual. 2. Se mențin ratele de dobândă: — la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual; — la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul.

În prezentul articol, în baza exemplelor concrete, ne propunem să analizăm modul de contabilizare și reflectare în factura fiscală a vânzării autoturismului (obiect scutit de TVA cu drept de deducere) și camionului (obiect impozabil cu TVA) utilizat în activitatea de  întreprinzător pe care au fost instalate acumulatoare și anvelope procurate aparte.

Numărul mediu al salariaților în trimestrul I al anului 2021 s-a diminuat cu 0,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, conform datelor Biroului Național de Statistică, în unele activități economice în perioada de referință au fost înregistrate fluctuații considerabile ale numărului mediu de salariați.   Comparativ cu trimestrul I din anul 2020, cele mai semnificative scăderi ale numărului mediu de salariați în ianuarie-martie curent au fost înregistrate în activitățile de cazare și alimentație publică – cu 21,2%; alte activități de servicii – cu 12,6%; agricultură, silvicultură și pescuit – cu 8,5%.

Activele totale ale sectorului bancar a Moldovei la situația din 30 iunie 2021 au constituit 109,7 mld. lei, majorându-se pe parcursul semestrului I cu 5,7% sau 5,9 mld. lei. Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în structura activelor cea mai mare pondere a revenit articolului din bilanț „Credite și avansuri la cost amortizat”, care a constituit 44,3% (48,6 mld. lei), fiind în creștere cu 1,0 p.p. Ponderea investițiilor băncilor în valorile mobiliare de stat și în certificatele BNM (CBN) a constituit 19,3% (21,2 mld. lei), fiind în creștere cu 1,6 p.p.   Totodată, în perioada analizată ponderea mijloacelor la BNM a constituit 18,5% (20,3 mld. lei), fiind în descreștere cu 3,2 p.p.

Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova, produsul intern brut (PIB) diminuându-se cu 8,2% în 9 luni ale anului 2020. Aceste date se conțin în Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM făcută publică de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (conform datelor disponibile la 31 decembrie 2020).   Pe categorii de resurse, descreșterea PIB a fost determinată, în principal, de sectoarele în care au fost impuse cele mai severe măsuri restrictive întru contracararea efectelor negative generate de pandemie: comerț interior, transport și depozitare, HoReCa – 2,4 %.

Începând cu 1 iulie 2023, activitatea de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane și din autovehicule, precum și comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor

Conform datelor oficiale de la sfârșitul lunii iunie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 75,6 mld. lei. În Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii se subliniază că datoria internă, care deține ponderea 45,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 34,3 mld. lei și a crescut cu 29,2% față de aceeași situație din anul precedent, iar datoria de stat externă, cu o pondere de 54,6% în total, a ajuns la 41,3 mld. lei, majorându-se cu 23,4%.   Experții atrag atenția, că creșterea volumului datoriei de stat este rezultatul atragerii de către Guvern a împrumuturilor interne și externe, necesare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare întru contracararea consecințelor pandemiei.