În scopul prevenirii comerțului ilicit cu flori, fără documentarea tranzacțiilor prin echipamentele de casă și control, Serviciul Fiscal de Stat va desfășura la data de 8 martie 2021 acțiuni de monitorizare și verificare la contribuabilii care comercializează flori în piețele autorizate și unitățile de comerț de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.   Acțiunile se vor axa pe întreprinderea măsurilor de conformare, prin monitorizarea aplicării de către comercianți a ECC la efectuarea decontărilor în numerar, înregistrarea conformă a activității de întreprinzător într-o formă juridică de organizare.

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii martie 2021, a atins nivelul de 70,9 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 31,5 mld. lei și s-a majorat cu 32,1% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar datoria de stat externă, având o pondere de 55,6% în total, a atins 39,4 mld. lei, înregistrând o creștere cu 30,2%. Datele sunt reflectate în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Majorarea nivelului de îndatorare a țării este rezultatul împrumuturilor interne și externe la care a recurs Guvernul țării în contextul pandemiei.

În Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista) ar putea fi incluse 132 poziții. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Listei a fost elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și a fost propus pentru examinare în cadrul ședinței secretarilor de stat din 24 iunie curent.   Menționăm că proiectul a fost elaborat întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, care urmează a fi achiziționate de  comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 22 aprilie, în prima lectură, proiectul de lege ce conține modificări în acest sens, având ca scop stimularea angajării persoanelor cu necesități speciale. Documentul prevede majorarea subvenției lunare acordată angajatorului care angajează pe o perioadă nedeterminată șomeri cu necesități speciale, de la 30% la 50% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent, precum și acordarea acestei subvenții tuturor angajatorilor, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică. Această subvenție, potrivit art. 36 din Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurare de șomaj, se acordă pe un termen de 6 luni 

În „Monitorul oficial” nr. 208-216 din 15.07.2022 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 77 din 29.06.2022 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale pentru autorități/instituții bugetare (în continuare - OMF nr. 77/2022), care a intrat în vigoare din data publicării și se aplică în scopuri de evidență contabilă și raportare financiară doar pentru autoritățile/instituțiile bugetare.

În urma unei campanii de publicitate organizate în luna iunie 2021 întreprinderea „X” (plătitoare a TVA), rezidentă a RM, a obținut un premiu în mărime de 36 000 lei de la altă întreprindere „A”, de asemenea rezidentă a RM. Care este regimul fiscal al operațiunii menționate și modul de reflectare în dările de seamă fiscale?  În conformitate cu pct. 38) art. 5 din CF, campanie promoțională reprezintă modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public și desfășurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câștiguri, precum și organizarea de către autorități și instituții publice a acestor activități în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor.

În cadrul vizitelor fiscale și a activității de control efectuate la contribuabili de către angajații Serviciului Fiscal de Stat uneori se constată că, la stingerea obligațiilor fiscale, entitățile nu țin cont de cronologia stingerii obligațiilor fiscale. Faptul ne impune să venim cu explicații suplimentare ale acestui aspect. Astfel, cronologia stingerii obligațiilor fiscale este reglementată de art. 179 din Codul fiscal (CF), alin.(1) al căruia prevede că stingerea obligațiilor fiscale are loc după criteriul cronologic de naștere a fiecărui tip de obligație fiscală indicat în documentul privitor la stingerea ei.

(Continuare. Partea I în nr. 7 (62), partea II în nr. 8 (63) 2020)) Determinarea rezultatului fiscal la ieșirea mijloacelor fixe Potrivit pct. 31 din SNC „INC” imobilizările se derecunosc la ieșirea acestora în cazul transmiterii (înstrăinării, cedării) prin vânzare, în baza unui contract de leasing financiar, schimb, donaţie etc., lichidării din motivul uzurii fizice și/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităţilor naturale etc.

Preţurile medii de consum în luna martie curent faţă de luna precedentă au crescut cu 0,96%, creșterea fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,56%, la mărfurile nealimentare cu 0,98% și la serviciile prestate populației cu 0,09%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în luna martie faţă de luna februarie au crescut preţurile la ulei de floarea soarelui – cu 7,2%, legume proaspete – cu 6,4%, cartofi – cu 5,4%, fructe proaspete – cu 3,2%, făină de grâu – cu 1,9%, crupe – cu 1,8%, pește proaspăt sau refrigerat – cu 1,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 1,2%. Totodată, cu 5,7% au scăzut prețurile la ouăle de găină, iar la brânza de vaci, legume congelate, cacao și praf de ciocolată – cu până la 0,1%.  

În ședința de ieri, 30 noiembrie 2020, Executivul a examinat și a aprobat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) și proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2021 (FAOAM).   Documentul prevede că contribuţia de asigurări sociale de stat (CAS) obligatorii în sumă fixă anuală (taxa fixă anuală) la BASS va constitui 11331 de lei (pentru plătitorii specificați la pct.1.6, 1.7 şi 1.8 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999) și de 24255 de lei – pentru plătitorii specificaţi la pct.1.61 din aceeași anexă. Pentru plătitori şi în condiţiile specificate la pct.1.9 CAS se stabileşte în mărime de 2886 de lei.

Investigațiile de laborator aferente implementării tuturor programelor strategice de stat de monitorizare și supraveghere pe domeniile de competență atribuite Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), vor putea fi efectuate de către laboratoarele (instituțiile publice) la care ANSA exercită calitatea de fondator. Investigațiile de laborator metodele cărora nu sunt acreditate în cadrul laboratoarelor date, vor putea fi efectuate în alte laboratoare acreditate din țară sau de peste hotare.   Proiectul modificărilor și completărilor la Hotărârea Guvernului nr. 600/2018 cu privire la organizarea și funcționarea ANSA (HG nr. 600/2018), care a fost inclus pe ordinea de zi a secretarilor de stat din 20 mai anul curent.

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 156 din 09.12.2020 privind modificarea Clasificației bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,  

Pe parcursul anului 2019 au fost constatate 38,4 mii contravenții și adoptate 37,9 mii decizii de aplicare a pedepsei în cazul contravenţiilor ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală şi valorile mobiliare, potrivit datelor cu privire la contravențiile aplicate în anul trecut, publicate de Biroul Național de Statistică. Principala sancțiune pentru această categorie de contravenții a fost amenda, concomitent pentru 673 contravenții a fost aplicată confiscarea, iar în cazul a 59 a fost aplicată ridicarea contraechivalentă a obiectului.

Decizia adoptată ca rezultat al соntrоlului fiscal repetat, сu excepția cazului în care acesta a fost efectuat în temeiul deciziei рrivind suspendarea cazului și efectuarea unui соntrоl repetat, va reflecta, de regulă, diferența dintre sumele calculate inițial și sumele respective, сu recalcularea sаnсțiunilоr și а majorărilor de întârziere afеrеntе acestor sumе. Dacă în urma соntrоlului repetat se mеnțin sumеlе аmеnzilоr aplicate în cadrul controlului inițiаl, acestea nu se reflectă din nоu în decizia adoptată ca rezultat al controlului fiscal repetat (рrin аnulаrеа acestora din decizia inițiаlă și aplicarea repetată în decizia ulterioară).   SFS a operat modificări în Ordinul nr. 320 din 31 iulie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul сu рrivirе lа efectuarea controlului de сătrе Serviciul Fiscal de Stat. Documentul este publicat pe pagina oficială a autorității fiscale.

Rezervele reprezintă, în principiu, beneficii capitalizate în mod durabil de entitate până la aprobarea unei decizii. Rezervele reprezintă componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă (rezerve stabilite de legislație), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) și alte rezerve, cu excepția rezervelor din reevaluare, care constituie surplusul de reevaluare stabilit în urma reevaluării imobilizărilor corporale efectuate conform Standardului național de contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”. În funcție de conținutul economic rezervele se împart în:

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil). Contractul de locațiune a unui bun imobil sau mobil dintre persoanele juridice şi persoanele fizice

În viitorul apropiat pe piața financiară a Republicii Moldova va apărea un nou instrument financiar – „garanții de portofoliu”, destinat întreprinderilor mici și mijlocii. Conceptul acestei inițiative a fost discutat în cadrul unui atelier de lucru, cu participarea experților din domeniu și a reprezentanților instituțiilor financiare. Implementarea acestui mecanism va stimula majorarea plafonului de garanții cu minim 1 mld. lei, care va fi asimilat de către instituțiile financiar-bancare într-o perioadă de maxim 2 ani.    Astfel, creditele solicitate de ÎMM-uri de la băncile comerciale vor conține garanția inclusă în produsul de credit,  scutind antreprenorii de la depunerea cererilor de garantare și de la plata comisioanelor.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

În conformitate cu art. 20 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017), situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a altor informații aferente activității entității. În vederea realizării acestui obiectiv, pe care trebuie să o ofere contabilitatea, se impune respectarea principiului prudenței, prevăzut în art. 6 din Legea nr. 287/2017, potrivit căruia nu se admite supraevaluarea activelor și a veniturilor și/sau subevaluarea datoriilor și a cheltuielilor.

Nerespectarea de către administratorul fondului de pensii facultative a formelor de raportare stabilite de legislație, a termenelor de publicare şi de prezentare Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) a rapoartelor, neprezentarea sau prezentarea tardivă a acestora şi/sau prezentarea în volum incomplet sau conținând date eronate, precum şi nerespectarea altor obligații referitoare la raportare și dezvăluire a informației în cazurile prevăzute de lege și actele normative ale CNPF poate fi sancționată cu amendă de la 30 la 180 UC.   Aceasta este noua redacție a art. 3101 („Încălcarea legislației privind activitatea fondurilor de pensii facultative”) din Codul contravențional (CC), parte componentă a proiectului cu privire la aprobarea modificărilor la unele acte