Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru a elaborat Raportul anual de activitate pentru anul 2021 ce reprezintă o sinteză a principalelor acțiuni realizate pe această platformă pe parcursul anului precedent.   Astfel, una din cele mai importante realizări constă în elaborarea și promovarea Foii de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitalizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic.  Prin aprobarea pachetului legislativ s-a obținut înregistrarea întreprinderilor la distanță; excluderea obligativității notificării în calitate de operator de date cu caracter personal;

Un nou Program de Reforme Instituționale și Structurale în Republica Moldova a fost lansat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), scopul căruia este impulsionarea dezvoltării economiei naționale. La eveniment au participat prim-ministra Natalia Gavrilița, Ambasadorul SUA în țara noastră, Kent D. Logsdon, directorul adjunct de Program USAID Reforme Structurale în Moldova, Radu Vrabie, membri ai Cabinetului de miniștri, parteneri de program etc.   Scopul MISRA este de a stimula o redresare durabilă și incluzivă din criza regională și de a îmbunătăți mediul de afaceri și comerțul în Moldova. În cadrul Programului, USAID va sprijini instituțiile publice și sectorul privat din Republica Moldova în eforturile acestora de (i) accelerare a implementării mecanismelor de liberalizare a comerțului, (ii) adoptare a reformelor structurale și de consolidare a climatului investițional,

Producția agricolă produsă de persoanele juridice, subiecți ai activității de întreprinzător și înregistrați permanent la Agenția Servicii Publice, care au relații fiscale cu sistemul bugetar al țării deținători de terenuri agricole amplasate după traseul Tiraspol – Rîbnița (6499 ha), transportată în interes personal, precum și livrată în adresa persoanelor juridice, subiecți ai activității de întreprinzător, situați pe teritoriul Republicii Moldova și care au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, la trecerea prin posturile vamale interne de control este scutită de plata TVA, cu condiția prezentării în original a certificatului eliberat de primăria localității privind deținerea terenurilor în posesie (cu indicarea suprafeței acesteia), precum și a actului în original,

Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor pentru a fi incluse în Planul de acțiuni al Guvernului au fost discutate ieri, 8 august, în cadrul unor consultări publice. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, documentul reprezintă viziunea guvernării și are misiunea de a ghida activitatea autorităților publice în următoarea perioadă. Totodată, ministrul a asigurat că documentul va fi îmbunătățit și ajustat, inclusiv cu propunerile prezentate în cadrul discuțiilor publice.

În trimestrul I al anului 2022, în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 20 mld. lei, cu 3,3 mld. lei mai mult față de perioada similară a anului precedent. Totodată, cheltuielile au constituit 21,1 mld. lei, sporind comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 cu 3,9 mld. lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 1,1 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 9,4 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor.   Veniturile bugetului de stat în perioada ianuarie - martie 2022 s-au majorat cu 2,5 mil. lei și au constituit 13 mld. lei. Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 6,4 mld. lei,

Planul de acțiuni al Executivului pentru anii 2021-2022 a intrat în vigoare, Hotărârea Guvernului nr. 235 din 13 octombrie 2021 cu privire la aprobarea acestuia fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 noiembrie curent. Documentul a fost elaborat în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă setate în Programul de guvernare și conține acțiuni specifice pentru 24 de domenii1.   Astfel, la capitolul finanțe publice obiectivul-cheie este gestionarea eficientă, prudentă, transparentă și corectă, asigurarea stabilității bugetar-fiscale, alocarea resurselor financiare publice în strânsă corelare cu prioritățile de politici, precum și accesarea asistenței externe pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Care sunt aspectele contabile, fiscale și vamale, la primirea de către o întreprindere de stat (municipală) neplătitoare de TVA, cu titlul gratuit, a unui activ nematerial de la persoana juridică nerezident (un soft - program informațional), ce va fi instalat la distantă ( prin internet)?

Ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30), care conţine sare iodată (clasificat la poziția tarifară 250100911) în cantitate de peste 0,9 litri sau peste 0,9 kg, cu greutatea produsului până la 1,9 litri sau până la 1,9 kg inclusive va fi inclus în lista mărfurilor care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului. Taxa per unitate poate fi stabilită în sumă de 0,22 lei/pachet.   Inițiativă legislativă ce prevede completarea art. 11 al Legii nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului a fost examinată pe data de 25 mai 2022 de unele comisii parlamentare.

Carnetul TIR va putea fi utilizat la transportarea mărfurilor cu aplicarea unor proceduri simplificate de vămuire (statutul de destinatar agreat) în conformitate cu legislația în vigoare. Pentru realizarea acestei posibilități, beneficiarul procedurii simplificate de vămuire va fi obligat să informeze Serviciul Vamal, prin intermediul sistemului informațional al autorității, despre sosirea vehiculului pentru descărcarea mărfurilor; scoaterea sigiliilor vamale; încărcarea sau descărcarea mărfurilor.   Noile reglementări sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relativ la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR

Agentul economic „X” a importat mărfuri  în perioadele fiscale 2017, 2018 și 2019, aferent cărora  nu au fost calculate și achitate taxa vamală și taxa  pentru procedurile vamale. În anul 2021, Serviciul Vamal a calculat și a dispus achitarea taxelor respective, aplicând, totodată, amenzi și penalități pentru neachitarea în termen a acestora. În ce perioadă fiscală urmează a fi recunoscute cheltuielile respective? Are obligația agentul economic de  a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) corectată pentru perioadele fiscale  2017, 2018 și 2019?

 În conformitate cu prevederile din Codul fiscal nr.1163/1997: - Se scutesc de TVA cu drept de deducere mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia, cu excepţia serviciilor de transport livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia (art.104 lit.f));

Serviciul Vamal a inițiat consultarea publică a proiectului Hotărârii de Guvern privind aprobarea Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control. Proiectul are drept scop reglementarea posibilității aplicării regimurilor vamale de perfecționare pasivă, export temporar şi export asupra mărfurilor produse pe teritoriul Republicii Moldova de către agenți economici din raioanele de est ale RM înregistrați la Agenția Servicii Publice,

Potrivit art. 49 lit. e) din Codul fiscal, rezidenţii care au beneficiat de scutirile prevăzute la lit. c) şi d) art. 49 din Codul fiscal şi care investesc suplimentar în mijloace fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere au dreptul să beneficieze în mod repetat de scutiri de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor

Regulile privind stabilirea tarifelor pentru serviciile poștale au fost modificate, prețurile devenind liberalizate integral din 1 septembrie 2021, proiectul respectiv fiind aprobat de Guvern.   Potrivit noilor prevederi, toți prestatorii de servicii poștale vor avea drepturi și obligațiuni egale, iar tarifele pentru serviciile poștale vor fi aplicate unic pe întreg teritoriul țării. Până la 1 septembrie curent, furnizorul de serviciu poștal universal, Î.S. „Poșta Moldovei”, a beneficiat de tarife preferențiale, ceilalți operatori poștali având obligația să stabilească un tarif de cel puțin 3 ori mai mare decât tariful preferențial.

Cel mai bine plătit loc de muncă, conform Topului prezentat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, este cel de maistru de sector (electricitate) pentru care se propune un salariu maxim de 25 mii lei și minim de 18 mii lei.   Acesta este urmat de salarii maxime de 20 mii lei propuse pentru funcții vacante precum: declarant vamal (Ungheni), director executiv, inginer programator, inginer electronist (Chișinău), consultat (Ialoveni), director de producție (Fălești), conducător auto (Ceadâr-Lunga).

În lunile ianuarie-februarie ale anului 2022 în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 11,8 mld. lei, în creștere cu 1,7 mld. lei față de perioada similară a anului precedent, comunică Ministerul Finanțelor. În aceeași perioadă cheltuielile au constituit 13,1 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 sunt mai mari cu 2,1 mld. lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 1,3 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale BPN au constituit 10,2 mld. lei.   Totodată, veniturile bugetului de stat în primele două luni ale anului 2022 au constituit 7,3 mld. lei, majorându-se cu 1,2 mld. lei.   

Stimați cititori, la 9 septembrie 2019 am lansat campania de abonare pentru anul 2020, iar în actuala ediție (nr.6(54)) venim cu informații ce vă vor demonstra că ați făcut alegerea corectă alegându-ne drept sursă de informare și pentru anul viitor. În ediția din octombrie aveți ocazia să aflați mai multe detalii despre baza juridică a răspunderii materiale a angajaților, în materialul elaborat de Olga Donciu și intitulat ”Правовые основы материальной ответственности работников предприятия”. Articolul este disponibil în rubrica Consultații juridice. Totodată, în această rubrică, vă mai propunem:

În prima lună a anului 2022 în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 5,9 mld. lei, în creștere cu 0,8 mld. lei față de perioada similară a anului precedent, comunică Ministerul Finanțelor. Cheltuielile au constituit 6,0 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 sunt mai mari cu 0,8 mld. lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 0,1 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 12,6 mld. lei.   Veniturile bugetului de stat în perioada de referință au constituit 3,6 mld. lei, înregistrând o creștere de 0,4 mld. lei față de perioada similară a anului trecut,

Impozitul pe venit se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova, pe venitul obținut din activitatea rezidenţilor în zona economică liberă (art.49 lit.b) din Codul fiscal).      Totodată, menționăm că potrivit art. 6 alin. (10) din Legea nr. 440/2001 cu privire la zonele economice libere, în zona liberă pot fi desfășurate următoarele genuri de activitate:    a) producţia industrială a mărfurilor, cu excepţia alcoolului etilic (alcoolului etilic rafinat, alcoolului etilic cu tăria mai mare de 80% vol, alcoolului etilic cu tăria mai mică de 80% vol, alcoolului tehnic,