Lista documentelor necesare a fi anexate de plătitorul vamal la cererea de restituire a drepturilor de import sau de export plătite în plus va fi redusă, fiind excluse documentele aferente cesiunii creanței, notificarea privind cesiunea creanței și solicitarea de a efectua stingerea datoriilor față de bugetul public național, contractul de cesiune a creanțelor și actul de verificare în original între plătitorul vamal și creditor, întocmit la ziua depunerii cererii.   Guvernul a aprobat în ședința astăzi, 22 decembrie curent, proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului privind restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus, aprobat prin HG nr.879/2014.

Taxa pentru amenajarea teritoriului este o taxă locală, prevăzută de titlul VII al Codului fiscal, ce poate fi stabilită pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, anual, de către autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale (consiliul local).

Certificatul de concediu medical este un document care confirmă incapacitatea unui angajat de a-și îndeplini sarcinile de serviciu din cauza unei boli sau a unui accident. Articolul 123 din Codul muncii prevede: concediul medical plătit se acordă

Regimul de activitate redusă este definit în Hotărârea Guvernului nr.333/2021 drept cel cu timp de muncă săptămânal redus, cu cel mult 50%, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul efectiv al salariaților din cadrul unității. Acesta se stabilește de către angajator fie în mod unilateral1  sau cu acordul scris al salariaților vizați2  și presupune acordarea unui ajutor salariaților pentru care a fost stabilit acest regim de activitate. Respectivul ajutor urmează a fi solicitat de către angajator, care completează pe proprie răspundere un formular de solicitare, îl semnează și îl depune prin intermediul Ghișeului unic de raportare electronica.  

În anul 2023 s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului cetățenilor străini care au optat pentru vizitarea Republicii Moldova ca destinație turistică. Deservirea turistică a fost organizată de agențiile de turism detailiste și de către tur-operatori. Datele oficiale prezentate de Biroul Național

Conform prevederilor art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă.  

În anul 2018, veniturile acumulate la bugetul public național (BPN) administrate de către SFS, au înregistrat o creștere de 12,8 % față de anul 2017, potrivit Raportului de activitate al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2018, fiind înregistrate încasări în sumă de 36,9 mld. lei, ceea ce constituie o creștere cu 4,2 mld. lei față de anul precedent, suma veniturilor la BPN planificată inițial fiind depășită cu 6,6 mld. lei. Potrivit Raportului, indicatorul de performanță aferent realizării sarcinii de venituri pentru anul 2018 a fost „Sarcina lunară de venituri la BPN administrate de SFS (BS, BL, BASS, FAOAM) executată la nivel de 100%”, acesta fiind realizat la nivel de 104,5%.

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Instituirea mecanismului automatizat de subvenționarea a creșterii salariale drept măsură de suport pentru contracararea erodării venitului salarial și al acoperirii sociale ale angajaților din sectorul real al economiei este scopul proiectului de lege elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a fost inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat și urmează a fi înaintat pentru consultări publice.

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Contravenția prevăzută la art. 3271 din Codul contravențional (CC) (răspunderea contravențională pentru încălcarea regulilor de iniţiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice), în condițiile aprobării de către Parlament a proiectului de modificare a CC, vor fi constate de Agenţia Achiziţii Publice.   Autorii inițiativei legislative justifică necesitatea susținerii acesteia prin faptul că, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la CC operate prin Legea nr. 295/2017, a fost modificat art. 402 din CC, prin care autoritățile administrative de inspectare financiară din cadrul Ministerului Finanțelor au fost excluse din calitatea de agenți constatatori ai art. 3271, fără ca aceasta să fie atribuită unei altei autorități publice.

Darea de seamă IPC 21 „După control fiscal”. Aspecte specifice   Prin Ordinul nr.156/2021 al ministrului Finanțelor cu privire la modificarea Ordinului nr. 94/2020 au fost operate modificări în formularul „Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate”, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2022. Astfel, conform pct. 1 din Ordinul prenotat, în preambulul formularului tipizat  – Forma IPC 21, rubrica „După control fiscal” are următorul cuprins: Declararea contribuţiilor de asigurări sociale recalculate în rezultatul controlului fiscal pentru persoanele asigurate; Corectarea datelor persoanei asigurate pentru o perioadă supusă anterior controlului fiscal.

Inițiativa legislativă cu privire la atribuirea Agenției Achiziții Publice a funcției de a constata încălcarea regulilor de inițiere şi desfășurare a procedurilor de achiziții publice (prevăzute la art. 3271 din Codul contravențional (CC)) a primit avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 16 februarie curent.    Autorii inițiativei justifică necesitatea operării modificării prin faptul că, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la CC aprobate prin Legea nr. 295/2017, a fost modificat art. 402 din CC, prin care autoritățile administrative de inspectare financiară din cadrul Ministerului Finanțelor au fost excluse din calitatea de agenți constatatori ai art. 3271, fără ca aceasta să fie atribuită unei altei autorități publice.

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr.187/2025 pentru modificarea unor acte normative (în continuare – „Legea nr.187/2025”), prin care au fost propuse ajustări la Codul fiscal nr.1163/1997, în

Anul 2026 va aduce transformări importante și așteptate în achizițiile publice/sectoriale. Certificarea specialiștilor a devenit o prioritate indispensabilă pentru eficientizarea procedurilor de achiziție publică, iar odată cu intrarea în vigoare a noii Legi privind

Punerea în aplicare din 1 ianuarie 2023 a noilor prevederi din Legea salarizării nr.270/2018 necesită ajustarea reglementărilor ce se referă la nivelul salarial al angajaților din instituțiile de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică.

Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) definește documentul primar ca fiind o confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce), certifică producerea unui eveniment.

În Republica Moldova a demarat procesul de raţionalizare a cheltuielilor în sectorul sănătăţii, care se va desfăşura până la sfârşitul anului 2022 şi va finaliza cu elaborarea unei foi de parcurs pentru implementarea recomandărilor identificate. În acest sens, grupul de lucru responsabil de realizarea acestui exercițiu s-a întrunit pe data de 19 mai în prima ședință. Scopul proiectului este de a contribui la atingerea obiectivelor bugetar-fiscale pe termen mediu şi de a crea spaţiu fiscal pentru noi reforme şi iniţiative de politici, comunică Ministerul Finanțelor.   În cadrul acestui exerciţiu vor fi examinate aspectele ce vizează cheltuielile din asistenţa medicală urgentă prespitalicească, asistenţă medicală primară,

Organizarea şi funcţionarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani, precum şi anumite particularităţi ale regimului juridic privind iniţierea şi desfăşurarea acestor activităţi pe teritoriul Republicii Moldova sunt reglementate

Agenția Servicii Publice a publicat în MO din 12 noiembrie curent avizul prin care aduce la cunoștință lista persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali inactivi, în privința cărora a inițiat din oficiu radierea din Registrul de stat. Astfel, urmează a fi excluși din Registrul de stat al persoanelor juridice și din Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali 19 entități.   În același timp, în MO a fost publicat și avizul prin care ASP aduce la cunoștință lista persoanelor juridice radiate din oficiu din Registrul de stat al persoanelor juridice a căror activitate a fost suspendată, în acest caz fiind vizați 16 agenți economici.