Economia Republicii Moldova rămâne a fi una puternic polarizată şi cu persitente dezechilibre regionale. Principalul pol de concentrație regională a populaţiei, a PIB-ului, a producţiei industriale şi de servicii, precum şi a investiţiilor din toate sursele râmăne să fie capitala Republicii Moldova – municipiul Chişinău. Discrepanţele dintre capitală şi restul ţării (cu excepţia municipiului Bălţi) sunt enorme și în continuare creștere.

2014 a fost un an haotic pentru tine din punct de vedere financiar? Ai trait de pe o luna pe alta, fara sa fii in stare sa pui un ban deoparte? Banii au fost o grija constanta de-a lungul anului? Speri ca 2015 va fi mult mai prolific pentru tine? Сum arata capcana in care esti prins si cum poti scapa din ea.

La începutul anului 2014, de organele cadastrale a fost stabilită în scopuri fiscale valoarea estimată a imobilului cu destinație locativă și nelocativă.Ce dări de seamă și în ce termen urmează să prezinte compania în 2014?

Conform art. 26 alin. (2) din CF, proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanţul contabil al contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6 000 lei.

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se raportează la costul produselor fabricate, serviciilor prestate şi/sau lucrărilor executate. Pentru a beneficia de facilitatea fiscală dată, aceste active materiale pe termen lung nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe parcursul a 3 ani din data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, se transmit în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pînă la expirarea a 3 ani, T.V.A. se va calcula şi achita de la valoarea de intrare a acestora. Totodată, modul de aplicare a facilităţilor fiscale menţionate este stabilit în Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi art.28 lit.q2) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.145 din 26.02.2014 (Monitorul Oficial nr.49-52/158 din 28.02.2014).

În conformitate cu prevederile art.(24) alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului I şi II al Codului fiscal, se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr. 1 la Legea citată, dacă sînt întrunite cumulativ condiţiile specificate în articolul citat.

1. (6.4.1.8)Agentul economic a primit de la Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare autorizaţii pentru plasarea „inscripţiilor” şi pentru amplasarea „publicităţii”. Cum se reflectă fiecare tip de autorizaţii în darea de seamă pe taxele locale (Forma TL 13), luînd în consideraţie că un tip de autorizaţii (plasarea „inscripţiilor”) nu este impozabil?

În contextul celor expuse mai sus, apar oare la întreprinderea noastră obligații de a deține autorizația primăriei or. Durlești și de a calcula și achita taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire? În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, persoanele fizice şi juridice sînt obligate să se înregistreze la organele de stat sau să solicite actele permisive pentru practicarea unei activități doar în cazurile în care aceasta este prevăzut expres de lege.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 37 alin.(2) lit. c) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, creșterea de capital, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Banca Naţională a Ungariei a impus reguli mai stricte privind plafonarea creditelor acordate de bănci gospodăriilor pentru a feri populaţia de datorii excesive şi pentru a preveni pierderile din sistemul bancar în cazul în care condiţiile economice se înrăutăţesc.

În conformitate cu prevederile art. (24) alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale CF, se consideră venit impozabil venitul lunar al cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr. 1 la Legea nominalizată, dacă sînt întrunite cumulativ condiţiile specificate în articolul citat.

În conformitate cu prevederile art. 121 alin. (1) din CF, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.

Companiile ar trebui să plătească taxe în ţările unde fac profit, apreciază Jean-Claude Juncker, fostul şef al Eurogroup şi probabil viitorul preşedinte al Comisiei Europene. El promovează introducerea unei baze unice de impozitare pentru companii şi a unui set unic de reguli etalon pentru companiile care activează în Uniunea Europeană pentru a-şi calcula profitul impozabil.

Actualmente, în scopul determinării și achitării corecte la buget a impozitului pe venit reținut la sursa de plată urmează de a se conduce de actele legislative și normative în vigoare. Reguli generale de reținere a impozitului pe venit la sursa de plată sînt stabilite de prevederile Capitolul 15„Reținerea impozitului la sursa de plată” din CF care reglementează în care cazuri și din ce venituri a persoanelor fizice și juridice se efectuează reținerea la sursa de plată.

Pe parcursul anului entitatea acordă angajaţilor săi ajutoare materiale cu prilejul sărbătorii de Anului Nou, a Sfintelui Paşte, sărbătorii profesionale, precum şi la concediul anual. Explicaţi cum corect urmează de a calcula primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiile de asigurări sociale din suma ajutoarelor materiale menţionate. Potrivit art.6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593-XV din 26.12.2002, baza de calcul pentru determinarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală o constituie salariul şi alte recompense.

În conformitate cu art. 26 alin. (2) din CF, proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanţul contabil al contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv, ca urmare a uzurii fizice şi morale, şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6 000 lei.

În conformitate cu prevederile HG pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului nr. 144 din 26.02.2014, Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile suportate pentru transportul organizat al angajaţilor în limita maximă a plafonului mediu de 25 lei (fără T.V.A.) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată de către angajaţii transportaţi.

Persoana fizică este angajată în baza contractului individual de muncă şi este asigurată la sistemul asigurărilor medicale la locul principal de muncă. Persoana dată a procurat patenta de întreprinzător în baza căreia acordă servicii altor întreprinderi. Sunt obligate întreprinderile care efectuează plăţi titularului patentei de întreprinzător pentru serviciile acordate să calculeze primele de asigurare obligatorie de asistenţă medială? Dar dacă titularul patentei de întreprinzător este pensionar neangajat (nu lucrează în baza contractului individual de muncă)?

Dar dacă titularul patentei de întreprinzător este pensionar neangajat (nu lucrează în baza contractului individual de muncă)? Potrivit art. 6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, nr. 1593-XV din 26.12.2002, baza de calcul pentru determinarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală o constituie salariul şi alte recompense.