Indicele Compozit Anticipator (ICA) îşi continuă trendul ascendent conturat pe parcursul acestui an, nivelul de 96,9 de puncte în septembrie a fost urmat de 98,9 la sută în octombrie, semn că economia continuă să se recupereze, potrivit publicaţiei „Realitatea Economică”, editată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, informează MOLDPRES.

Grecia, epicentrul crizei datoriilor de stat în urmă cu patru ani, va încerca în acest an să atragă finanţare de pe pieţe pentru a evita un nou bailout, încurajată de evoluţiile pozitive din Europa şi de scăderea costurilor de finanţare pentru statele de la periferia zonei euro. Ministrul elen al Finanţelor, Iannis Stournaras, a afirmat că guvernul va reveni pe pieţele financiare în acest an pentru a acoperi o parte din necesarul de finanţare, evitând astfel cel de-al treilea pachet de bailout.

În decembrie, 2013, Indicele Compozit Anticipator (ICA) și-a continuat trendul ascendent, avansând cu 2,4 puncte față de luna precedentă (100,9 față de 98,5 puncte). Totuși, recuperarea tinde să fie una lentă, relevând faptul că creșterea economică robustă din 2013 a fost catalizată practic în proporție de 50% de factori ciclici (an agricol favorabil și creșterea de „catch up” a economiei) și nu structurali.

Ţările UE trebuie să facă economie la energie, potrivit Directivei privind eficienţa energetică aplicată din 1 ianuarie 2014, în timp ce pachetul legislativ ce vizează supravegherea instituţiilor de credit permite limitarea primelor acordate bancherilor. Conform Directivei UE nr. 27/2012 privind eficienţa energetică, începând cu 1 ianuarie 2014, fiecare stat membru trebuie să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

Potrivit prevederilor art. 20 lit. у) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare, inclusiv a deşeurilor şi a reziduurilor de hîrtie şi de carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), de metale feroase şi neferoase,

Proprietarii combinatelor metalurgice din România cer Guvernului reducerea impozitului pe profitul reinvestit, impozit diferentiat pentru câstigurile din exporturi, acces la contracte pe termen lung la energie si gaze naturale.

21.08.2013, Chișinău — Republica Moldova trece printr-o importantă perioadă de integrare europeană, când trebuie să inducă procesului cât mai mult pragmatism, să evidențieze avantajele reale ale modelului european, manifestat inclusiv prin standarde foarte înalte a bunăstării populației.

Direcţia generală conformare fiscală prezintă informaţia cu privire la cazurile specifice (neordinare) de încălcare a legislaţiei fiscale identificate în cadrul controalelor fiscale, efectuate de către IFS teritoriale şi Direcţia generală a marilor contribuabili pentru semestrul II al anului 2013. 1.Cazuri specifice din domeniul alimentaţiei publice

În perioada 18 septembrie — 1 octombrie curent, la Chişinău s-a aflat o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier care a purtat discuţii cu autorităţile de la Chişinău în contextul procesului de monitorizare post-program.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului finanţelor nr. 148 din 21.10.2013 „Declaraţia persoanei fizice cu privire la proprietate” (în continuare Declaraţia) este completată de către persoana fizică-cetățean care a fost supusă verificării fiscale prealabile, prin metode indirecte de estimare a venitului impozabil, și este propusă pentru inițierea controlului fiscal. Declaraţia se depune la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Generalităţi Domeniul construcţiilor este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei Republicii Moldova. Situația în care se află domeniul construcțiilor determină în mare măsură nivelul de dezvoltare a unei societăți. Construcțiile din Republica Moldova pot fi clasificate în două mari categorii Figura 1.

Ţinînd cont de faptul, că Consiliul Municipal Chişinău a adoptat Decizia nr. 3/2 „Cu privire la stabilirea şi punerea în aplicare a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială pe teritoriul municipiului Chişinău” la 29 martie 2013, ar fi oare corect ca taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială pentru trimestrul I a anului 2013 să fie calculată conform cotelor taxei aplicabile în anul 2012? În cazul în care întreprinderea deţine, conform autorizaţiei de funcţionare, un centru comercial (inclusiv un supermagazin, 4 magazine industriale, o cafenea, 2 baruri, 3 săli de agrement), cu suprafaţa comercială 4 000 m2, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială urmează să fie calculată: reieşind din calculul 15 lei/m2 la suprafaţa de 4 000 m2? saureieşind din calculul 15 lei/m2 la suprafaţa de 4 000 m2, la care urmează a fi calculată suplimentar şi taxa pentru celelalte obiecte amplasate în cadrul centrului comercial (supermagazin, cafenea, baruri, etc.)?

Conform contractului semnat, transmiterea dreptului de autor se efectuează la momentul semnării contractului, iar plata pentru aceste drepturi urmează să se efectueze la expirarea a 6 luni din momentul înregistrării drepturilor de autor după noul proprietar. Astfel, în conformitate cu prevederile contractului, întreprinderea X a achitat prin virament la 10 martie 2013 plata pentru cesionarea drepturilor de autor întreprinderii Y rezidentă a SUA. Apare sau nu obligația de calculare și achitare a T.V.A. la întreprinderea X, urmare a tranzacției efectuate, și în care perioadă anume, la data transmiterii drepturilor de autor sau la data achitării plății pentru aceste drepturi? Conform art. 93 pct. 9) Cod fiscal, import de servicii reprezintă prestarea de servicii de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.

Conform antecontractului semnat, transmiterea dreptului de autor se efectuează la momentul semnării contractului, iar plata pentru aceste drepturi se efectuează în 3 tranșe egale, una fiind cu o lună înainte de data semnării contractului, cea de a doua fiind în termen de cel mult 5 zile din momentul semnării contractului și cea de a treia tranșă la expirarea unei luni din momentul semnării contractului. Astfel, în conformitate cu prevederile antecontractului, întreprinderea X a achitat prin virament la 10 ianuarie 2013 plata în avans în cuantum de 33% din suma totală aferentă cesionării drepturilor de autor de către întreprinderea Y, rezidentă a Italiei. Apare sau nu obligația de calculare și achitare a T.V.A. la întreprinderea X urmare a tranzacției efectuate, și în care perioadă anume? Conform art. 93 pct. 9) Cod fiscal, import de servicii reprezintă prestarea de servicii de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.

Uzura (amortizarea) bunurilor tangibile şi intangibile este un subiect ce nu a fost dezvoltat pe paginile revistelor de specialitate şi în articolele ştiinţifice, reieșind din complexitatea abordărilor sale, care crează dificultăţi în percepere atît agenţilor economici (aceştia apreciază uzura drept o deducere greoaie şi preferă să nu o utilizeze, pentru a evita costurile administrative exagerate legate de calcularea acesteia), cît şi cercetătorilor economici în domeniul fiscal (uzura se prezintă drept un subiect interesant unui contingent restrîns de utilizatori). În cele ce urmează, se prezintă practica internaţională de aplicare a uzurii în scopuri fiscale1.

În cursul primei saptămîni din luna aprilie inspectorii fiscali din cadrul municipiului Chişinău şi raioanele: Glodeni, Edineţ, Criuleni, Cimişlia, Orhei, Rezina, Rîşcani au verificat activitatea comercială a 206 agenţi economici, care practică comerţul cu ridicata a zahărului, băuturilor alcoolice tari pasibile marcării cu timbru de acciz, mărfurilor industriale, precum şi a celor ce prestează servicii de transportare a pasagerilor şi bagajelor. În timpul verificărilor fiscale operative au fost constate abateri de la legislaţia fiscală pentru care urmează a fi aplicate sancţiuni fiscale în cuantum de 1819,0 mii lei şi sancţiuni contravenţionale în sumă de 77,5 mii lei.

În conformitate cu prevederile art. 793 din Codul fiscal, forma certificatelor care atestă reşidenţa şi impozitele achitate de către nerezidenţi în Republica Moldova, precum şi lista documentelor, în baza cărora se eliberează acestea, se stabilesc de Guvern.

Persoana, care intenţionează să activeze în baza patentei de întreprinzător, depune o cerere de eliberare a patentei la inspectoratul fiscal teritorial în raza căruia își are domiciliul sau la locul de desfășurare a activităţii preconizate. Patenta poate fi eliberată și de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-și desfășoare activitatea în baza patentei, în cazul dacă în localitatea respectivă nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal. În acest caz, patenta eliberată de primărie este valabilă numai pe teritoriul administrat de aceasta.

La situaţia din 31 decembrie 2011 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 15 929,6 mil.lei, ceea ce reprezintă 98,8% faţă de nivelul planificat. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează: