Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției (avocații, notarii, executorii judecătorești, administratorii autorizați, mediatorii) după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică, respectând prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, amintește Casa Naţională de Asigurări Sociale.   În continuare oferim precizările autorității ce țin de unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei.

Procesul elaborării standardelor ocupaționale va fi efectuat în câteva etape: elaborarea și verificarea profilului ocupațional, elaborarea standardului ocupațional, evaluarea și validarea și aprobarea acestuia. Autoritățile propun spre consultare proiectul  hotărârii de Guvern privind aprobarea Metodologiei de elaborare a standardelor ocupaționale.   Standardele ocupaționale contribuie la formarea profesională a resurselor umane și se elaborează în raport cu cerințele pieței muncii, tendințele dezvoltării socio-economice a statului pe termen mediu și lung, experiența implementată în sectoarele/activitățile economiei naționale, tehnologiile, materiile prime și utilajele aplicate.

Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice,  diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de  materiale circulante.   În ediția revistei „monitorul.FISC.md” din iunie este publicat articolul semnat de Elena Taban „Particularitățile contabilității stocurilor de materiale circulante în entitățile bugetare”,

În semestrul I din anul curent, din Fondul de intervenție al Guvernului au fost utilizate mijloace financiare în sumă totală de 105, 4 mil. lei, potrivit informației publicate pe pagina Ministerului Finanțelor. Resursele alocate din Fond au fost utilizate exclusiv pentru acordarea indemnizațiilor personalului medical infectat cu COVID, precum și pentru acordarea indemnizației unice în cazul personalului decedat în lupta cu COVD-19.   Cele mai multe mijloace financiare au fost direcționate către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – 39,8 mil. lei. Totodată, bani au fost alocați și altor autorități centrale/publice precum: Curtea Constituțională (16 mii lei); Ministerul Justiției (288 mii lei); Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Finanțelor a asigurat gestionarea datoriei de stat, garanțiilor și recreditării de stat în conformitate cu cadrul legal de reglementare a domeniului, fiind respectate limitele aprobate atât prin Legea bugetară anuală, cât și cele stabilite în Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020- 2022)”, potrivit Raportului Curții de Conturi privind auditul conformității domeniului în anul 2020, Hotărârea nr. 31 din 28 iunie curent cu privire la Raportul auditului fiind publicată în Monitorul Oficial din 9 iulie curent.   Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2021, având drept scop

Cabinetul de miniștri a aprobat noile norme de cheltuieli privind asigurarea cu produse alimentare, medicamente şi materiale de pansament, îmbrăcăminte, încălţăminte, inventar, produse igienico-sanitare, jocuri şi jucării a persoanelor cazate în instituţiile sociale de toate tipurile şi nivelurile, operând modificări în Hotărârea Guvernului nr.  520/2006 prin indexarea anuală a normelor respectivelor cheltuieli.   Executivul ține cont de faptul că, conform datelor Biroului Național de Statistică, indicele prețurilor de consum pentru luna decembrie 2021 a constituit 13,94 %.

În contextul recepționării, în ultima perioadă, de către entități a ajutoarelor umanitare, apar tot mai multe întrebări privind modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate. Astfel, în ediția din aprilie a P.P. ”Monitorul Fiscal fisc.md” venim cu detalii ce țin de modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare de către entitățile la autonomie financiară, elaborat de Lidia Foalea și publicat în rubrica Contabilitate practică.

În lunile octombrie-decembrie 2021 numărul mediu al salariaților a crescut față de trimestrul IV/2020 cu 1,6%. Conform datelor făcute publice de Biroul Național de Statistică, cele mai semnificative creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în domeniile informații și comunicații – cu 12,7%; activități de cazare și alimentație publică – cu 10,9%; agricultură, silvicultură și pescuit – cu 7,2%.   Totodată, cele mai semnificative descreșteri ale numărului mediu de salariați în perioada de raportare față de trimestrul IV/2020 s-au înregistrat în alte activități de servicii – cu 5,7%; industria extractivă – cu 4,6%; învățământ – cu 1%. De menționat că, comparativ cu trimestrul III/2021, numărul mediu al salariaților a rămas practic la același nivel (+0,1%).

În perioada ianuarie – august 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 46,9 mld. lei, fiind în creștere cu 8,0 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 49,9 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 5,9 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,6 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor.  

La 1 septembrie 2020 va intra în vigoare Legea nr. 130 pentru modificarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Amintim, aceasta a fost adoptată de Guvernul RM prin angajarea răspunderii față de Parlament.   Astfel, art.11 din Legea nr.270 care stabilește în momentul de față limitarea sporurilor ce formează partea variabilă a salariului lunar va fi abrogat1, iar art.17 (Sporuri cu caracter specific) va fi expus în următoarea redacție:   „Articolul 17. Sporuri cu caracter specific

Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, care a elaborat un nou proiect de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, impactul asupra deficitului bugetar va constitui 1,05 mld.lei. Conform notei informative a proiectului, cheltuielile bugetare se vor majora cu 90 mil.lei, iar veniturile se vor diminua cu 960 mil.lei. Menționăm că acest proiect vine să substituie Legea nr.56, declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională pe motivul adoptării cu încălcarea procedurii constiuționale de angajare a răspunderii Guvernului.

Gospodăria ţărănească (în continuare – GȚ) este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Noțiunea este definită în art. 2 alin. (1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier).   Procedura de lichidare a unei gospodării țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ) provoacă întrebări contribuabililor, fapt ce ne impune să venim astăzi cu unele explicații asupra subiectului.

În Monitorul Oficial de astăzi, 4 februarie curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 11 din 26 ianuarie 2022 cu privire la modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON:

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor1 prevăzute la art.901, pentru anul 2022 are dreptul la o scutire personală în sumă de 27000 lei pe an.   Potrivit prevederilor art. 5 pct. 3) din CF, drept persoană fizică este calificat orice: a) cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin, apatrid; b) forma de organizare a activității de întreprinzător cu statut de persoană fizică, potrivit legislației, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier), dacă CF nu prevede altfel.

În perioada ianuarie – iulie 2021 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 41,0 mld. lei, fiind în creștere cu 6,9 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 44,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,6 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 9,3 mld. lei.

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.  

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.