Prin Legea nr. 104 din 09.06.2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, publicată în MO din 07.07.2017, au fost operate modificări în Codul fiscal, Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali. Toate ţin de procedura de lichidare a contribuabililor care desfăşoară activitate de întreprinzător.

In cazul vânzarii unei cladiri cu o valoare mai mica decit baza valorica a cladirii la începutului perioadei de gestiune, rezultatul pozitiv obţinut se trece la cheltuieli şi se reflectă în rd 03020 din Anexa 2D a declaraţiei sau se calculează uzura din valoarea pozitivă ramasă în urma vânzării (cladirea nu se mai află în proprietatea companiei la sfârşitul anului)?

Agentul economic a eliberat factura fiscală cu valoarea impozabilă a livrării impozabile ce depăşeşte suma de 100 000 lei la data de 30.05.2019. În iulie 2019, faptul neînregistrării facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale a fost depistat de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În motivare, agentul economic menționează că a fost în imposibilitate să înregistreze factura fiscală în Registru, din motiv că la data de 05.05.2019 de către persoane necunoscute a fost sustras calculatorul din biroul contabilității întreprinderii, pe acest fapt fiind inițiată o cauză penală la 19.05.2019. Este pasibilă aplicarea amenzii prevăzută la art.260 alin.(41) din Codul fiscal (CF) în cazul descris?

Executivul a aprobat, în cadrul ședinței de ieri, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Documentul a fost elaborat în conformitate cu prioritățile de politici publice ale Guvernului și ținând cont de prevederile acordurilor de finanțare cu partenerii de dezvoltare.

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

În prima jumătate a anului curent la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale erau 700887 beneficiari de pensii, iar mărimea medie a prestației a constituit 1895,07 lei, informează CNAS. Cei mai mulți beneficiari primesc pensie pentru limită de vârstă – 527710 persoane, mărimea medie a prestației fiind de 1834,21 lei. Totodată, 123448 persoane beneficiază de pensie de dizabilitate cu mărimea medie de 1431,30 lei, iar beneficiari de pensii de urmaș sunt 11191, mărimea prestației constituind 977,42 lei.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

În conformitate cu art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, activitatea întreprinzătorului individual încetează în cazul decesului confirmat prin hotărîre judecătorească sau prin certificat de deces eliberat de organul de stare civilă competent.

Conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal (CF), contribuabilul este obligat să ţină contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat (SFS) şi Serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure integritatea documentelor de evidenţă în conformitate cu cerinţele legislaţiei, să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi control.

La sfârșitul lunii mai 2019 indicatorii cheie ai sectorului bancar rămân la un nivel adecvat, inclusiv cei ai lichidității și solvabilității. Atât la nivel agregat cât și la nivel individual băncile continuă a fi profitabile și bine capitalizate, având totodată suficiente resurse pentru a susține extinderea activității de creditare. După o creștere susținută în primele 5 luni ale anului, extinderea creditării s-ar putea tempera după ultima decizie de politică monetară care urmărește printre altele creșterea ratei de bază până la nivelul de 7% și ajustarea cu 3 p.p. a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă pentru a descuraja intermedierea în valută.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Cele mai de succes proiecte investiționale în domeniul agroindustrial au fost apreciate în cadrul Galei Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), ajunsă la cea de-a treia ediție. La eveniment au fost premiați 19 fermieri, companii și asociații care au contribuit semnificativ la dezvoltarea agriculturii în 2018.

Schimbarea atitudinii societății față de antreprenorii care au suportat un eșec în afaceri este esențială, totodată, ar fi binevenită crearea unui Centru de apel sau Centru de Avertizare Timpurie pentru antreprenorii care au nevoie de un sfat rapid, aflându-se în situație dificilă sau în risc de eșec. Aceste recomandări au fost propuse în cadrul evenimentului intitulat „A doua șansă pentru antreprenori”, desfășurat ieri, 10 aprilie, de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). În cadrul evenimentului a fost prezentat proiectul Danube Chance 2.0, care își propune să dezvolte politici antreprenoriale pentru a doua șansă și soluții practice pentru îmbunătățirea culturii antreprenoriale, pentru a evita pierderea potențialului antreprenorial

Ministerul Finanțelor va aloca, din Fondul de intervenție al Guvernului, circa 165 mii lei Ministerului Afacerilor Interne pentru lichidarea consecinţelor ninsorilor abundente produse la 23 martie 2018. Totodată, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă îi vor fi alocați aproape 149 mii lei pentru achitarea serviciilor contractate la lichidarea consecințelor deflagrației produse la 6 octombrie 2018 în blocul locativ din mun. Chişinău, bd. Moscova. În aces sens, MAI propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la alocarea mijloacelor financiare. Documentul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale și a Regulamentului privind gestionarea fondurilor de urgenţă ale Guvernului.

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

Continuare. Partea I – nr. 2 (57), 2020) Desfășurarea unei activități eficiente și profitabile a întreprinderii depinde de politicile și capacitățile manageriale ale conducerii acesteia. În acest context, administratorul întreprinderii reprezintă veriga cea mai importantă care are menirea să asigure buna funcționare a entității, astfel încât aceasta să ofere produse și să presteze servicii de calitate, care într-un final vor contribui la maximizarea valorii de piață a întreprinderii și va reprezenta eficient statul în toate sectoarele.

În Monitorul Oficial nr. 364-370 din 20 octombrie 2017 fost publicată Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (în continuare – Legea nr. 166). Aceasta reglementează procedura de emitere, acordare, acceptare şi rambursare a valorii tichetelor de masă, statutul operatorilor, precum şi raporturile dintre operatori, angajatori şi unitățile comerciale/de alimentație publică.

Procedura de lichidare benevolă a afacerilor în Republica Moldova va fi simplificată, prin reducerea timpului și costurilor necesare, dar și instituirea unor reguli mai clare în acest sens.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

SRL XXX a fondat o întreprinderi în străinătate LTD CCC căreia îi livrează mărfuri pentru a fi comercializate pe teritoriul ţării unde LTD CCC îşi desfăşoară activitate de întreprinzător. Se aplică prevederile Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe pentru tranzacţiile economice desfăşurate dintre SRL XXX (rezidentă a RM) şi întreprinderea din străinătate fondată de aceasta (LTD CCC)?