Prin derogare de la lit. a) art. 5 din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuții de asigurări sociale şi nu au angajați nu vor fi obligați să prezente darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă. Această normă se conține în proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative, aprobat astăzi, 11 februarie 2019, de Guvern, prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului.

În prezentul articol vor fi expuse aspectele generale privind modificările și completările operate la Planul general de conturi contabile. Potrivit Ordinului MF nr.100 din 28 iunie 2019 au fost aprobate modificările și completările la Planul general de conturi contabile (în continuare — Planul de conturi), care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020.

Lista proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxele vamale, taxele pentru efectuarea procedurilor vamale etc. (anexa nr.1 din Hotărârea nr. 246, 8 aprilie 2010) va fi actualizată. Un proiect de hotărâre în acest sens este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Astfel, se propune completarea listei menționate cu peste 30 de proiecte, printre care:

Aprobarea pachetului legislativ Pro Busines este una din principalele realizări ale Serviciului Fiscal de Stat din anul 2018, scopul fiind stimularea mediului de afaceri, creșterea veniturilor populației, reducerea economiei tenebre, a salariilor în plic, a evaziunii fiscale și a veniturilor nedeclarate. Constatarea se conține în Raportul de activitate al SFS pentru anul 2018. Reamintim că în Monitorul Oficial din 17 august 2018, au fost publicate cele trei legi ce fac parte din pachetul legislativ de reformă în domeniul fiscal. Astfel, cele mai importante prevederi ale reformei se referă la: • reducerea cotei impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice

Executivul a aprobat Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de finanţare pentru Programul transnaţional Dunărea 2014-2020 dintre Guvernul Republicii Moldova, Uniunea Europeană şi Ministerul Economiei Naţionale al Ungariei, semnat la Chişinău, la 15 decembrie 2016. Beneficiarii din Moldova vor dispune de o sumă de 5 mil. euro pentru finanțarea activităților.

În nouă luni de la lansarea Ghișeului unic de raportare electronică, numărul total de rapoarte expediate de instituțiile publice, agenții economici și cetățeni prin intermediul platformei on–line www.raportare.gov.md către Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică a atins cifra de 1,25 mil. Majoritatea absolută dintre acestea (circa 1,3 mil.) au fost transmise de către instituții publice și agenți economici. Ghișeul a fost lansat la 27 ianuarie curent, acesta fiind primul serviciu centralizat de raportare financiară și statistică la nivel de țară.

În contextul instrucțiunii Ministerului finanțelor nr.2016/2015 cu privire la aprobarea planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, bonul fiscal este echivalent bonului de plată, ca documente confirmative pentru evidența contabilă?

Uniunea Europeană va acorda Moldovei un grant în valoare de 5 mil. euro pentru dezvoltarea unei infrastructuri eficiente a relaţiilor transnaţionale în Regiunea Dunării.

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

Sistemul actual de evidență și raportare a bunurilor imobile este defectuos și nu asigură prezentarea unor informații veridice privind patrimoniul public existent. Aceasta este una din concluziile echipei de audit a Curţii de Conturi, care a analizat conformitatea evidenței, înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile. Hotărârea autorităţii a fost publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent. Procesul de administrare a impozitului pe bunurile imobile nu a asigurat echitatea și transparența fiscală,

În Monitorul Oficial de mâine, vineri, 23 decembrie, Nr. 453-458 (5886-5891) vor fi publicate următoarele documente oficiale: În Partea I – Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică un proiect ce prevede abrogarea hotărârii Guvernului nr.1449 din 24 decembrie 2007 privind carentul de muncă.

Serviciul Fiscal de Stat a realizat în ultimul timp o reformă fără precedent. Despre rezultatele acestei restructurări și prioritățile în activitatea Serviciului Fiscal de Stat pentru perioada imediat următoare, am discutat cu Serghei Pușcuța, Director al autorității fiscale naționale. — Acum mai bine de un an Serviciul Fiscal de Stat a trecut printr-un proces de reorganizare. Considerați că această reformă și-a atins scopul?

Un proiect prin care se propune ca bunurile culturale dobândite prin infracțiune să fie repatriate prin intermediul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale este propus spre consultare. Astfel, autorii propun excluderea necesităţii creării mecanismului de repatriere a bunurilor culturale dobândite prin infracțiune în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dublarea competențelor Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, irosirea nejustificată a mijloacelor financiare pentru crearea mecanismului menționat, în special luând în considerare că numărul acestor infracțiuni este unul infim.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Agenţii economici din ţară vor putea realiza proiecte, în următorii cinci ani, în cadrul unui program transfrontalier amplu în valoare de 135 de milioane de euro. Sursele financiare sînt oferite de Uniunea Europeană pentru proiecte de infrastructură a drumurilor, de prevenire a corupţiei, dar şi pentru reabilitarea Hidrocentralei Costeşti-Stînca.

Republica Moldova urmează să achite circa 120 mil. lei unui șir de organisme internaționale și regionale. În cadrul ședinței Executivului din 2 august, cabinetul de miniștri a susținut Hotărârea cu privire la achitarea din bugetul de stat pentru anul 2017 a cotelor de membru și a datoriilor Republicii Moldova față de organismele internaționale și regionale.

Directorul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Nord, Ion Bodrug, a efectuat în perioada 23-24 mai 2016 o vizită de lucru la Bratislava, Slovacia. Delegația din Republica Moldova a fost condusă de către Anatol Usatâi, viceministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, coordonator al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) pentru Republica Moldova.

Cabinetul de miniştri a aprobat în cadrul şedinţei de ieri un şir de modificări şi completări legislative privind reglementarea controlului de stat, transmis în competenţa Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei (APCSP) şi a Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM).

Raportul de audit intitulat „Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier”, realizat de Curtea de Conturi, a constatat că acest domeniu a prejudiciat bugetul de stat cu 23,2 mil. lei. Raportul a fost prezentat în cadrul unei ședințe publice, iar hotărârea Curții de Conturi cu privire la aprobarea acestuia a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 149-154 din 12 mai curent.