Sunt pasibile repatrierii împrumuturile/creditele acordate agenților economici nerezidenți în scopul efectuării în străinătate a operațiunilor aferente investițiilor directe? Este în drept agentul economic să schimbe destinația mijloacelor bănești din investiții directe în împrumuturi de mijloace bănești?

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

Agentul economic rezident al Republicii Moldova procură în străinătate mărfuri care, fără a fi introduse pe teritoriul vamal al RM, sunt vândute tot în străinătate. Apare în cazul dat obligația privind TVA și cum urmează a fi completată Declarația TVA12? În conformitate cu art. 95 alin.(1) lit. a) și b) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu TVA este:

O persoană fizică rezidentă, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, pe parcursul anului 2022 a obținut venit impozabil doar sub formă de salariu în mărime de până la 360 000 lei. Totodată aceasta nu a beneficiat pe parcursul anului de cuantumul total al scutirilor pentru persoana întreținută, cum urmează contribuabilul să solicite restituirea impozitului pe venit achitat în plus?

Ținând cont de apropierea termenului de prezentare a Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) pentru anul 2021 și de faptul că unii contribuabili intenționează să desemneze cuantumul de 2% din suma impozitului pe venit calculat și achitat anual la buget către unul dintre beneficiarii incluși în Lista beneficiarilor în drept să participe la desemnarea procentuală, venim cu răspunsuri la întrebările ce pot apărea atât în cazul persoanelor care pentru prima data au decis să aplice acest mecanism, cât și în cazul celor ce au desemnat anterior o parte din impozitul achitat în favoarea unui beneficiar.

Lipsa unei planificări adecvate a fluxurilor de numerar pe termen lung, întârzierile la plăți sau pierderea unui client crucial, împrumuturile excesive pentru a accelera creșterea afacerii, dar și aplicarea unei strategii de afaceri riscantă și nesigură, concurența și pierderea angajaților care contribuie la succesul afacerii se regăsesc printre motivele intrării întreprinderilor în stare de insolvență, constată autorii proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Programului „A doua șansă”.   Potrivit documentului, Programul ce va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) va constitui o schemă de ajutor de minimis și cad sub incidența Legii cu privire la ajutorul de stat și a Regulamentului privind ajutorul de minimis.

Guvernanța corporativă reprezintă un element esențial în buna gestionare a Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare - AEÎ). Un element esențial al guvernanței corporative eficiente în cadrul acestor entități îl reprezintă stabilirea și operarea unor comitete specializate. Aceste comitete

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile și serviciile destinate acestora va fi completată cu 45 proiecte noi.   Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre de Guvern pentru modificarea HG nr. 246/2010 prin care a fost aprobată lista respectivă.

Potrivit prevederilor art.95 alin.(11) din Codul fiscal, serviciile electronice prestate de către nerezident care, fără a deține formă organizatorico-juridică pe teritoriul Republicii Moldova, prestează servicii cetățenilor Republicii Moldova pentru care se prevede aplicarea TVA se consideră serviciile prestate prin rețelele informaționale de telecomunicații, inclusiv prin rețeaua web mondială Internet, automatizat, cu utilizarea tehnologiilor informaționale, și anume:

Sporirea competitivității și productivității companiilor din Republica Moldova prin înlocuirea echipamentelor existente cu cele moderne, utilizarea soluțiilor tehnologice inovatoare, inclusiv echipamente, software și alte servicii sunt scopurile implementării Programului de retehnologizare și eficiență energetică a IMM-urilor, ce urmează a fi gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali din 27 mai, fiind considerat pregătit pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică.

Rețeaua de Dezvoltare a Comunităților Rurale care include asociații obștești, producători agricoli, antreprenori, reprezentanți ai administrației locale, regionale, dar și naționale au examinat rezultatele Rețelei pentru anul 2021, raportul fiind prezentat în cadrul adunării generale a RDCR.   Aurelia Bondari, președinta RDCR a prezentat dare de seamă, în care a totalizat realizările din anul precedent, inclusiv elaborarea a două documente de poziție „Politici și cadru legal stimulatorii pentru cooperarea agricultorilor” și „Clasificarea categoriilor de producători agricoli în cadrul politicii de subvenționare”.

Asociația Obștească (AO) а obținut finаnțare de la Мinisterul Educației, Culturii și Cercetării pentru realizarea unui proiect. În devizul de cheltuieli aferent proiectului au fost reflectate reținerile ce urmează a fi efectuate pentru serviciile prestate de experți în baza contractelor civile. Unul dintre experți este deținător de patentă de întreprinzător cu genul de activitate ce se referă la domeniul realizării proiectului. Are dreptul AO să facă astfel de plăți în favoarea titularului  de patentă? Este obligată AO să facă careva ajustări ale cheltuielilor respective în Declarația ONG17?

În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate. Documentul se consideră ca fiind anunțat și pregătite pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică și stabilește aplicarea principiului „poluatorul plătește” și a mecanismului de responsabilitate extinsă a producătorului (REP), cu obligații clare privind introducerea pe piață a uleiurilor și a unor reguli specifice privind colectarea, tratarea, reciclarea și eliminarea deșeurilor acestora, în special interzicerea introducerii pe piață a uleiurilor ce conțin substanțe chimice periculoase.   Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2023, producătorii de uleiuri

Sectorul IMM este motorul economiei naționale, care, însă, este în faza de dezvoltare, având un potențial înalt nevalorificat. Companiile mici și mijlocii prezintă 98,6% din numărul total de întreprinderi, dintre care aproximativ 85,4% sunt micro-întreprinderi cu un număr mai mic de 10 angajați (în medie, 6 locuri de muncă per întreprindere), dar care asigură 60,1% din locurile de muncă și aproape 40% din volumul veniturilor din vânzări.   Pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector autoritățile, cu suportul experților europeni, au elaborat conceptul Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (PACC), care  a fost prezentat astăzi, 15 aprilie,

Acest articol este destinat administratorilor și contabililor din sectorul organizațiilor non-guvernamentale (în continuare ONG), care nu au scopul obținerii profiturilor, dar înregistrează venituri din activități economice, efectuează import de servicii sau anumite procurări. Actualmente, Codul fiscal (CF) aprobat prin Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997 cu modificările ulterioare nu conține pentru organizațiile non-guvernamentale anumite prevederi sau facilități speciale aferente modului de înregistrare, declarare sau calculare a taxei pe valoarea adăugată (în continuare – TVA).

Schimbarea atitudinii societății față de antreprenorii care au suportat un eșec în afaceri este esențială, totodată, ar fi binevenită crearea unui Centru de apel sau Centru de Avertizare Timpurie pentru antreprenorii care au nevoie de un sfat rapid, aflându-se în situație dificilă sau în risc de eșec. Aceste recomandări au fost propuse în cadrul evenimentului intitulat „A doua șansă pentru antreprenori”, desfășurat ieri, 10 aprilie, de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). În cadrul evenimentului a fost prezentat proiectul Danube Chance 2.0, care își propune să dezvolte politici antreprenoriale pentru a doua șansă și soluții practice pentru îmbunătățirea culturii antreprenoriale, pentru a evita pierderea potențialului antreprenorial

Dezvoltarea Registrului de Stat al Controalelor (în continuare – RSC), îmbunătățirea analizei impactului de reglementare pentru actele normative noi și dezvoltarea continuă a Ghișeului Unic pentru eliberarea actelor permisive sunt doar unele dintre serviciile modernizate pe parcursul anului 2020, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Eficientizarea utilizării Registrului de Stat al Controalelor. Această resursă informaţională specializată a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate, dar implementarea Registrului a decurs neuniform din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea RSC, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

Apariția magazinelor online a generat o serie de probleme și întrebări de ordin fiscal, juridic și contabil. Deseori antreprenorul începător nu dispune de suficiente mijloace bănești pentru crearea unui internet-magazin în sensul larg al cuvântului și realizează comercializarea mărfurilor prin intermediul rețelelor sociale, adică pe platformele Facebook și Instagram. La fel, există agenți economici care dispun de pagini web simple sau de așa-numitele landing page-uri, prin intermediul cărora vând bunuri și servicii.   După cum afirmă Andrei Jizdan, autorul articolului „Magazin online # Facebook # Instagram # Landing Page” publicat în ediția din octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”,