În rezultatul monitorizării şi verificărilor efectuate de către Casa Naţională de Asigurări Sociale a corectitudinea calculării şi declarării contribuţiilor de asigurări sociale de stat în tabelului nr. 2 al Dării de seamă IPC21 se constată, că unii plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat admit erori la calcularea şi declararea indicatorilor, în special în cazul prezentării dărilor de seamă Forma IPC21 pe suport de hârtie.   Astfel, plătitorii de contribuţii la BASS pentru perioadei ianuarie–februarie 2022 au admis următoarele erori:  

În conformitate cu art. 231 din Codul fiscal (CF), tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală înseamnă aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în condițiile prevăzute de legislația fiscală, a unor sancțiuni față de persoanele care au săvârșit încălcări fiscale. Temeiul tragerii la răspundere pentru încălcare fiscală este însăși încălcarea fiscală. Încălcările fiscale se califică, după cum urmează:a) încălcare fiscală nesemnificativă;b) încălcare fiscală semnificativă

După cum este stabilit, la completarea Dării de seamă IPC21 în Tabelul nr. 2 în rubrica nr. 8 de către angajator se declară codul funcției în conformitate cu Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova (CORM). Este obligatoriu pentru completare acest câmp? Care este codul funcției ce trebuie declarat în cazul persoanelor fizice care sunt contractate pentru îndeplinirea unui anumit volum de lucru sau servicii  fără indicarea profesiei în contract?   Reieșind din prevederile Instrucțiunii cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC21, aprobată prin Ordinul Ministerului

TVA este un impozit indirect care influențează vânzările unei agent economic și prin intermediul căreia o parte din valoarea mărfurilor produse (serviciilor prestate, lucrărilor executate) sunt colectate la buget. În activitatea sa, agenții economici desfășoară operațiuni de vânzare-cumpărare diferite și în rezultat

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 17 iulie 2023 (nr. 249-250) a fost publicat Ordinul Ministrului finanțelor nr.64 din 14 iulie 2023 prin care s-a modificat formularul Declarației forma IPC21. Modificarea efectuată în formularul vizat constă în completarea acestuia cu un nou tabel (nr.1.1) cu următorul conținut:

Reprezentanții Direcției deservire fiscală Căușeni și directorul Serviciului Fiscal de Stat, domnul Petru Rotaru au avut o discuție cu foștii titulari de patentă din raionul Căușeni, în cadrul unei companii de informare, desfășurată de comun cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, al cărei scop este acordarea suportului necesar pentru tranziția la noul regim fiscal – activitatea independentă.

Moratoriul temporar privind încadrarea personalului în instituțiile/autoritățile publice și în Casa Națională de Asigurări Sociale în funcțiile vacante înregistrate la data de 30 noiembrie 2022 se extinde până la 31 decembrie 2023.

Apare obligația pentru persoana juridică rezidentă a Republicii Moldova de reținere a impozitului pe venit la sursa de plată din venitul acordat nerezidentului din activitatea desfășurată peste hotarele țării conform contractului (acordului) de muncă?

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 22 iunie, un proiect de modificare a Codului muncii, Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale și Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații sociale.

Cum urmează a fi declarate de către angajator în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 perioadele în cazul angajaţilor care, aflându-se în concediu ordinar plătit, au fost rechemaţi prin ordinul conducătorului instituţiei şi au continuat să lucreze, iar ulterior au solicitat acordarea zilelor de concediu care nu au fost utilizate?

Tatăl copilului nou-născut va avea dreptul la un concediu paternal de 15 zile calendaristice, ce poate fi acordat integral sau divizat în până la 3 fracțiuni, pe parcursul primelor 12 luni de la nașterea copilului.

Art. 114 alin (2) lit. c) din Codul Muncii stipulează că în vechimea în muncă, care dă oferă dreptul la concediul de odihnă anual, nu se include perioada aflării în concediu neplătit cu o durată mai mare de 14 zile calendaristice. Cum se calculează aceste 14 zile, cumulativ pe an sau un concediu cu o perioadă de la 15 zile și mai mult?

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) reamintește că începând cu 1 aprilie 2023, se aplică noua Lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse de vehicule (nr. 106 din 21-04-2022). Actul normativ vine să fortifice cadrul regulator ce vizează protecția păgubiților și

Pe parcursul anului entitatea a efectuat o donație unei publicaţii periodice în sumă totală de 110 000 lei, inclusiv mijloace bănești – 60 000 lei, marfă – 37 000 lei și un mijloc fix – 13 000 lei. În scopuri fiscale valoarea neamortizată a mijlocului fix la momentul donației constituie 11 500 lei. În aceste condiții mai mulți contribuabili își pun întrebări cu privire la dreptul la deducerea donației în scopuri fiscale și modul de reflectare a acesteia în Declarația cu privire la impozitul pe venit.

Cetățenii străini titulari ai dreptului de ședere permanentă și beneficiarii de protecție internațională vor fi incluși în lista plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual. Cabinetul de miniștri a aprobat în cadrul ședinței de azi, 14 decembrie, proiectul de hotărâre ce prevede modificarea unor acte normative elaborat cu scopul reducerii riscurilor excluziunii sociale a imigranților şi asigurării ordinii și securității publice.   Proiectul vizează garantarea drepturilor străinilor privind accesul la măsurile de integrare, serviciile medicale și piața muncii, iar modificările propuse vor permite asigurarea abordării unice vizavi de străini în domeniile menționate.

În conformitate cu art.33 alin.(1) Codul fiscal (CF), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.90/1 din CF, are dreptul la o scutire personală în sumă de 27 000 de lei pe an.

Agentul economic rezident al Republicii Moldova efectuează achitări sub formă de royalty în folosul unei entități rezidente a Marii Britanii (care ulterior își schimbă jurisdicția în Emiratele Arabe Unite) pentru dreptul de utilizare a unei mărci comerciale. Care este regimul fiscal al plăților respective? Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Declaraţia Forma IPC21)?

În ianuarie-martie anul 2023, câștigul salarial mediu lunar nominal brut, la unitățile cu 4 și mai mulți salariați din sectorul real al economiei și la instituțiile bugetare a constituit 11 486,2 lei, fiind în creștere în raport cu indicatorii înregistrați în primul trimestrul al anului trecut în valoare nominală cu 20,1%, iar în termeni reali (ajustat la indicele prețurilor de consum) – în descreștere cu 3,9%.

Centrele unificate de prestare a serviciilor publice vor fi instituite în vederea eficientizării prestării serviciilor publice, sporirea accesului la servicii publice, reducerii sarcinilor administrative și minimalizării costurilor serviciilor date atât pentru beneficiari de servicii, cât și indirect pentru prestatorii de servicii publice, precum și informării, promovării utilizării serviciilor electronice, abilitării și dezvoltării competențelor digitale.