Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova anunță că termenul de depune a cererilor pentru agenții economici care doresc să aplice la Proiectul „Infrastructura calității în contextul DCFTA”, finanțat de UE, este extins. Astfel, termenul-limită de depunere a cererilor este prelungit până la 28 februarie 2019. Companiile decise să profite de un pachet de consultanță gratuită care vizează aprofundarea cunoștințelor privind DCFTA și procesele de export, sunt în drept să depună cererea respectivă.

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea participa la un program de digitalizare a afacerilor. Acesta va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 2 martie, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului, beneficiarii ai căruia vor fi întreprinderile micro, mici și mijlocii, definite în conformitate cu Legea nr.179/2016   cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică (cu excepția persoanelor fizice care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de dreptul public), solicitanți ai Programului pot deveni IMM ce întrunesc anumite criterii de eligibilitate:

În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile

Numărul rezidenților primului parc IT din țara noastră în anul 2018 a ajuns la 346 – companii autohtone și străine din domeniul tehnologiei informației, care au aderat la Moldova IT Parc. Amintim că acesta și-a început activitatea la 1 ianuarie 2018 și a fost creat pe un termen de 10 ani. În această perioadă vor fi create noi locuri de muncă şi atrase investiții locale şi străine. Inițial, era preconizată atragerea în calitate de rezidenți a circa 400 de companii, dar deja este evident că acest obiectiv va fi depășit.

Министерство экономики и инфраструктуры дополнило Перечень экономических агентов-предприятий легкой промышленности и видов услуг, оказываемых ими на территории Молдовы заявителям таможенного режима переработки на таможенной территории, освобожденных от НДС с правом вычета, утвержденный приказом № 66 от 4 мая 2010 г.   Согласно приказу Минэкономики и инфраструктуры, опубликованному в «Monitorul Оficial» 6 августа, освобождение от НДС предоставлено еще девяти компаниям, которые с мая по июль 2021 года заключили контракты на оказание услуг по производству на территории Молдовы одежды (кроме одежды из меха) и обуви в режиме переработки на таможенной территории (на давальческом сырье). Речь идет о контрактах следующих экономических субъектов:

În acest articol vom oferi explicații cu privire la particularitățile privind întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare de către autoritățile/instituțiile bugetare, precum și vom analiza modificările operate în normele metodologice, care au intrat în vigoare pe parcursul anului 2024.

Proiectul „Suport pentru Cadrul Infrastructurii Calității în contextul DCFTA în Republica Moldova“ în cooperare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii lansează un apel pentru selectarea a 75 de companii private (viabile la export) care vor beneficia de suport și ghidaj pentru a-și spori nivelul de performanţă (evaluarea potențialului de export al companiei; formularea unui business plan și a unei strategii de business; consultanță privind cerințele preliminare ale produselor pentru a intra pe piața europeană; evaluarea piețelor potențiale folosind date statistice și indicii de performanță; suport pentru companii în vederea stabilirii prețurilor și dezvoltarea unui plan de export, procedurile vamale pentru efectuarea acestuia, dificultăți legate de certificarea ISO,

De facilități fiscale și vamale vor beneficia încă 28 de proiecte de asistență tehnică și investițională. În Monitorul Oficial din 3 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 158 din 25 august curent pentru modificarea HG nr. 246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică și investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care RM este parte.   Astfel, lista proiectelor a fost suplinită cu proiecte noi, printre care se regăsesc:

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

În anul 2018, Camera de Comerț și Industrie din Republica Moldova a marcat 25 de ani de la fondare, unele activități desfășurate de instituție pe parcursul anului care s-a încheiat fiind dedicate acestui eveniment. Potrivit Raportului de activitate al Consiliului Camerei de Comerț și Industrie, în anul 2018, o prioritate pentru CCI a fost promovarea sistemului de învățământ dual. În acest sens au fost aprobate Regulamentul cu privire la organizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual și Regulamentul de constatare a conformității agentului economic în formarea profesională pentru cooperare în învățământul profesional tehnic dual.

Lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.945/2007, ar putea fi modificată. Agenția Proprietății Publice a elaborat și  propune spre consultări publice proiectul de hotărâre respective, propunând includerea în procesul de privatizare a două pachete minoritare de acțiuni ale statului în compania de asigurări „Auto-Siguranța” (1020 acțiuni / 0,57%) și în Banca Comercială „Moldindconbank” (864 acțiuni / 0,017%).   Totodată, la solicitarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și a Serviciului Fiscal de Stat, în listă vor fi incluse unele încăperi nelocative, construcții și complexe de bunuri.

Prevederile Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2020, au intrat în vigoare la 28 februarie 2021. Scopul Regulamentului este prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, precum și punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, care stabilește resposabilitatea extinsă a producătorului.

Din fondul de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM) în anul curent vor fi finanțate proiectele de achiziţionarea utilajului medical performant şi finalizarea lucrărilor de reparaţie şi de construcţie pentru instituțiile medico-sanitare publice din țară.   Astfel, în urma concursului au fost desemnate câștigătoare IMSP: Centrul de Sănătate (CS) Strășeni, Spitalul Raional (SR) Cantemir, SR Hâncești, Institutul de Cardiologie, CS Criuleni, CS Bardar, SR Ștefan-Vodă, Spitalul de Stat, Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, SR Anenii Noi, SR Florești, CS Onișcani, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, SR Taraclia.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 15) din Codul fiscal, reprezentanţă permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv: a) un loc de conducere, o filială, o reprezentanţă, o sucursală, o secţie, un oficiu, o fabrică, o uzină, un magazin, un atelier, precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale sau de cultivare a culturilor agricole;

Cele mai de succes proiecte investiționale în domeniul agroindustrial au fost apreciate în cadrul Galei Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), ajunsă la cea de-a treia ediție. La eveniment au fost premiați 19 fermieri, companii și asociații care au contribuit semnificativ la dezvoltarea agriculturii în 2018.

Trei parcuri solare fotovoltaice cu o capacitate totală de 28 MW vor fi construite în Republica Moldova. Proiectul planului investițional a fost prezentat de către ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, în cadrul unei vizite de lucru la cel mai mare parc solar fotovoltaic din Republica Moldova – Fly Ren, fiind discutate cu administrația companiei despre capacitățile de producere a parcului, problemele și impedimentele cu care se confruntă entitatea la momentul actual.   Potrivit reprezentanților Fly Ren, parcul solar are o capacitate de 1MW și este situat pe o suprafață de aproximativ 2 ha. Pe teritoriul acestuia sunt amplasate circa 3700 de panouri solare, care pe parcursul unui an calendaristic generează 1,2 mil. kWh. În perspectivă compania intenționează să construiască încă trei parcuri fotovoltaice: la Bulboaca, Cărpineni și Nisporeni.

(29.1.3.1.29) Cum vor fi deduse în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic privind comisionul bancar, precum și dobînda aferentă creditului procurat de la instituția financiară (organizația de creditare nebancară sau compania de leasing) utilizat pentru procurarea mijlocului fix?

O companie cu sediul în mun. Chișinău desfășoară activitate de închiriere a utilajelor de construcţii. Serviciile de închiriere se prestează doar persoanelor juridice, compania nu dispune de unități comerciale de prestare a serviciilor, ci doar de depozit necomercial, situat în com. Stăuceni, mun. Chișinău, în care se depozitează mașinile și echipamentele pe perioada în care nu sunt preluate în chirie. În incinta depozitului respectiv nu se desfășoară activităţi de prestare nemijlocită a serviciilor, acestea fiind prestate exclusiv la adresa locatorului amplasată în Chișinău.  

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a lansat, prin intermediul Instrumentului de susținere privind digitalizarea ÎMM, un Apel de granturi dedicat în exclusivitate femeilor și migranților şi/sau rudelor de gradul întâi care dețin o afacere în mediul rural și doresc să o digitalizeze. Termenul limită pentru aplicare este 30 iunie.   Valoarea suportului financiar constituie până la 90% din suma proiectului investițional, dar nu mai mult de 200 mii lei/per beneficiar, iar întreprinderea beneficiară vine cu o contribuție financiară proprie de minimum 10% din suma proiectului investițional.