Pentru anul 2022 se planifică realizarea a 221 de lucrări statistice, ce vor asigura autoritățile publice, instituțiile academice și de cercetare, societatea civilă, mass-media, organizațiile internaționale, precum și alți utilizatori cu informație statistică relevantă și comparabilă la nivel internațional în domeniul economic, social, demografic și de mediu. Proiectul programului este propus pentru consultări publice de către Biroul Național de Statistică și poate fi examinat până la 30 septembrie curent.   Lista lucrărilor și cercetărilor care urmează a fi realizate de BNS pe parcursul anului viitor include 102 titluri de lucrări statistice, care vor avea la bază calcule statistice cu periodicitate lunară, trimestrială, semestrială, anuală și unică.

În Monitorul Oficial din 5 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 57-O din 24 februarie 2021 cu privire la modificarea unor Anexe la Ordinul Serviciului Vamal nr.346-O din 24.12.2009 „Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declarației vamale în detaliu”.   Potrivit documentului, în cazul declarării periodice a mărfurilor pentru situațiile în care marfa este livrată cu diferite mijloace de transport, se va depune o singură declarație vamală cu indicarea numărului total de livrări periodice și prin bară se va indica numărul de înmatriculare al mijlocului de transport care a efectuat cele mai multe livrări.

Art.120 lit.a) și b) din Codul fiscal stabilește subiecţi ai impunerii cu accize –antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM, precum și persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor. Potrivit art.122 alin.(3) lit.a) din CF, mărfurile sunt supuse accizelor la momentul expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal.   Astfel, luând în considerare cele expuse, persoanele juridice ce nu produc şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM nu sunt subiecți ai impunerii cu accize, cu excepția persoanelor juridice care importă mărfuri supuse accizelor.

Lista întreprinderilor industriei uşoare care prestează servicii pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, scutite de TVA cu drept de deducere, a fost completată cu încă 8 agenți economici.   În Monitorul Oficial din 4 iunie curent a fost publicat Ordinul nr. 74 al Ministerului Economiei și Infrastructurii din 31 mai 2021 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010, prin care a fost aprobată lista inițială.

Am importat marfa, însă aceasta nu corespune calității – varul nu intra în reacție cu apa. Întreprinderea vânzatoare a întocmit pentru comparator invoice cu minusul costului mărfii necalitative. Acest invoice trebuie prezentat la biroul vamal? Marfa necalitativă o trecem la cheltuieli? La efectuarea urmatoarei operaţiuni de import sa prezentăm în vamă invoice-ul cu minus? Cum să procedam în acest caz din punctele de vedere fiscal, vamal şi contabil?

În perioada ianuarie – august 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 46,9 mld. lei, fiind în creștere cu 8,0 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 49,9 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 5,9 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,6 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor.  

Formularul tipizat TV-25 se eliberează pentru mijloacele de transport importate în Republica Moldova conform destinaţiei vamale „import”, cu condiţia declarării şi achitării plăţilor vamale, precum și pentru mijloacele de transport supuse confiscării. Pentru eliberarea TV-25 este necesar de a prezenta: paşaportul tehnic cu inscripţia radierii din circulaţie a mijlocului de transport, actul ce confirmă legalitatea procurării mijlocului de transport și formularul tipizat TV-14. În cazul confiscării, vor fi prezentate actele prin care a fost supus confiscării mijlocul de transport (procesul verbal cu privire la contravenție, decizie asupra cazului de contravenție vamală etc.).

Potrivit prevederilor art. 109 alin. (1) din Codul fiscal, pentru mărfurile importate, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale sau, în cazul prevăzut la art.124 alin. (12) din Codul vamal, data prelungirii termenului de plată, iar data achitării – data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la contul unic trezorerial, confirmată printr-un extras din contul bancar şi/sau contul de plăţi. 

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce are drept scop excluderea neclarităților și interpretărilor echivoce aferente operaţiunilor de intervenţie care sunt considerate minime şi nu satisfac criteriile prelucrării suficiente în cazul mărfurilor cu statut de produse în Zona Economică Liberă (ZEL). Proiectul prevede completarea Hotărârii cu privire la regulile de origine a mărfurilor în partea ce vizează acțiunile ce nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii cu noțiunea „simple”.

Noul director interimar al Serviciului Vamal este Sergiu Burduja. Ieri, 3 decembrie, acesta a fost prezentat colaboratorilor autorității vamale de Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, care în cadrul unei ședinței scurte a formulat așteptările Guvernului față de noul conducător. „Deoarece Serviciul Vamal este prezent practic pe întreg teritoriul țării și interacționează atât cu agenți economici, cât și cu persoane fizice, cer să desfășurați activitatea în strictă conformitate cu legislația. Vă rog să concentrați toate eforturile pentru a determina ca procedurile Serviciului Vamal să fie prietenoase și oneste”, a menționat Serghei Pușcuța.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

În perioada ianuarie – iulie 2021 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 41,0 mld. lei, fiind în creștere cu 6,9 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 44,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,6 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 9,3 mld. lei.

Potrivit art.124 alin. (16) din Codul fiscal,alcoolul etilic nedenaturat de la poziţia tarifară 220710000, destinat utilizării în industria de parfumerie şi cosmetică, este scutit de plata accizelor în limita volumului stabilit de ministerul de ramură, coordonat cu Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, în vederea realizării programului de activitate al industriei de parfumerie şi cosmetică pe anul respectiv.

În perioada 09-15 decembrie 2019, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat peste 503,1 mil.lei, fiind perfectate 12.583 de declarații vamale. Pe parcursul săptămânii trecute, au fost constatate 131 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 73 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Tot în perioada vizată, au fost întocmite 59 de procese-verbale cu privire la contravenție și aplicate amenzi în sumă de peste 201 mii de lei.

Urmează oare a fi scutite de TVA cu drept de deducere serviciile de evacuare și transportare a deșeurilor prestate unui rezident al zonei economice libere de către un nerezident al ZEL ce își are sediul pe teritoriul RM?   Conform art.104 lit.f) din Codul fiscal, mărfurile, serviciile livrate în ZEL din restul teritoriului vamal al RM se scutesc de TVA cu drept de deducere. Astfel, în vederea aprecierii regimului fiscal aferent serviciilor specificate, urmează a fi stabilit locul efectiv de prestare a acestor servicii.  

Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis vineri, 16 august, după dezbateri în ședința publică, majorarea cu 5,58 la sută a prețului reglementat la energia electrică furnizată populației de către compania Gas Natural Fenosa Furnizare Energie. Potrivit hotărârii ANRE, prețul la energia electrică furnizată de Gas Natural Fenosa Furnizare Energie consumatorilor casnici a fost stabilit la nivel de 189 bani pentru un kilowatt/oră, față de cel actual de 179. Pentru consumatorii ale căror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de tensiune medie (6–10 kV) prețul a fost redus de la 160 la 153 bani pentru un kilowatt/oră și pentru consumatorii racordați la rețelele de distribuție de tensiune înaltă (35, 100 kV), a fost majorat de la 134 bani pentru un kilowatt/oră la 138 bani.

Astăzi, 13 decembrie, în MO este publicată Hotărârea Guvernului aprobată în cadrul ședinței din 11 decembrie pentru iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării Memorandumului dintre Comitetul Vamal de Stat al Republicii Azerbaidjan, Serviciul Veniturilor al Ministerului Finanțelor al Georgiei, Serviciul Vamal al Republicii Moldova și Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei privind interacțiunea pentru formarea și dezvoltarea profesională a cadrelor în domeniul vamal.

Curtea Constituţională a decis că textul „practicate pentru aceleași moduri de transport" de la pct.8 alin.3 din Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002, este formulat de o manieră imprecisă și neclară și le conferă autorităților care le aplică o marjă largă de discreție. Prin urmare, textul menționat nu îndeplinește standardul calității legii şi a fost declarat neconstituţional.

Termenul de implementare a Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020 se extinde pe o perioadă de doi ani. Respectiv, acțiunile prevăzute în document urmează a fi realizate până în anul 2022. În Monitorul Oficial din 29 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 9 din 20 ianuarie 2021 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 573/2013 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020.   Rezultatele evaluării sistemice privind implementarea Strategiei denotă o neconsecvență a termenelor de realizare a indicatorilor propuși inițial din cauza instabilității politice, precum și a situației epidemiologice.

În Republica Moldova, prin prisma prevederilor art.103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal (CF), se acordă facilităţi fiscale mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul social. Această facilitate reprezintă premise favorabile atragerii investiţiilor străine şi stimulării fondatorilor de a investi mijloacele proprii în dezvolarea entităţilor. Obiectivul prezentului articol îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente includerii mijloacelor fixe în capitalul social cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acestora.