Aspecte generale În Republica Moldova, taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit general de stat şi a fost introdusă începînd cu 01 ianuarie 1992. Pe tot parcursul de existenţă, taxa pe valoarea adăugată a suferit o serie de modificări. În scopul stabilizării acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei reflectat în CF al RM (Titlul III). Potrivit prevederilor titlului III al CF Taxa pe valoarea adăugată (în continuare — T.V.A.) este un impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova. T.V.A. datorată bugetului se achită de către subiecţii impozabili.

Guvernul a aprobat modificări la Legea bugetului de stat pe anul 2013. După cum transmite tribuna.md, veniturile pentru anul curent vor constitui peste 22 mlrd. lei, iar cheltuielile depășesc suma de 27 mlrd. Potrivit estimărilor, deficitul bugetar va fi de 1 mlrd. 887 mil. lei. Ministrul Finanțelor, Anatol Arapu, a menționat că, creșterea reală a PIB-ului a fost 5,5%, cu 0,5% mai mult decît se estima în luna iulie. Majoritatea veniturilor au fost acumulate din activitatea de întreprinzător, din accize, taxe rutiere, defalcările Băncii Naționale din Moldova și altele.

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei ca Autoritate Publică Centrală a statului, ce elaborează și promovează politici ocupaționale, va supraveghea și mai atent activitatea agențiilor private de ocupare a forței de muncă pentru a asigura garanții legale cetățenilor, a anunțat ministrul Valentina Buliga la o ședința de lucru cu administratorii și reprezentanții agenților economici în domeniul ocupațional.

Agenda misiunii tehnice a FMI, pe dimensiunea colaborării cu IFPS, vizează crearea unei metodologii de calcul a decalajului fiscal, elaborarea variantei finale pentru structura organizatorică a IFPS și a IFS Chișinău cât şi alte aspecte fiscale, s-a menţionat în cadrul întrevederii Şefului IFPS, Ion Prisăcaru, cu Consilierul general al Fondului Monetar Internațional, Norman Gillanders.

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariat pentru munca prestată, precum şi recompensele garantate de stat (cum este plata pentru concediul de odihnă sau plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă) şi alte plăţi suplimentare, conform contractelor între plăţi (cum sunt facilităţile acordate de patron).

Ministrul economiei sociale din Franta, Benoit Hamon, acuza Germania ca ar cauta un avantaj incorect prin mentinerea platilor la un nivel scazut artificial. Intr-o interventie pentru BBC, acesta a cerut guvernului de la Berlin sa “joace corect” si sa mareasca salariile, pentru o competitie corecta.

Justiţia a anunţat joi la New York inculparea a 49 de diplomaţi sau foşti diplomaţi ruşi şi a soţiilor lor, acuzaţi că au escrocat în mod «ruşinos», timp de nouă ani, sistemul american al asigurărilor pe caz de boală «Medicaid», destinat în principiu celor mai săraci, relatează AFP. Escrocheria, în valoare de aproximativ 500.000 de dolari, a avut loc în perioada 2004-2013 şi vizează, potrivit procurorului din Manhattan Preet Bharara, 25 de diplomaţi din cadrul Consulatului General al Rusiei la New York, din cadrul misiunii ruse la ONU şi reprezentanţei comerciale a Rusiei la New York şi soţiile acestora. Dacă sunt adăugaţi «zeci de complici nemenţionaţi în actul de acuzare», valoarea totală a escrocheriei este de 1,5 milioane de dolari.

Elitele politice ale lumii, şefii celor mai puternice instituţii financiare, liderii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista staţiune montană elveţiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecţionism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliaţi şi de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri“.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în trimestrul III 2013 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1755,5 lei, fiind în creştere cu 16,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 12,1%1. Plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 41,9% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în creştere faţă de trimestrul III 2012 cu 0,4 p.p. (vezi anexa, tabelul 1).

După două luni de declin, indicele privind încrederea în economia Greciei realizat de Fundaţia pentru Cercetare Economică şi Industrială (IOBE) arată o redresare în septembrie, datorită îmbunătăţirii semnificative în sectorul industriei şi în cel al construcţiilor, transmite site-ul ekathimerini.com.

Ungaria a rambursat totalitatea unui împrumut acordat în 2009 de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a ieşi din criză şi şi-a achitat astfel datoriile faţă de această instituţie, a anunţat miercuri Banca Centrală Ungară, potrivit AFP.

La începutul lunii noiembrie „Monitorul fiscal FISC.MD” lansează pe site-ul monitorul.fisc.md două rubrici noi – “SNC noi” şi “SIRF”. Conform Hotărîrii Guvernului Nr. 1507 din 31.12.2008 cu privire la aprobarea Planului de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2014, începând cu 1 ianuarie 2014 se prevede introducerea noilor SNC şi a Planului general de conturi contabile, care corespund prevederilor Directivelor UE şi SIRF. Astfel, practicienilor le rămîne tot mai puţin timp pentru asimilarea documentelor, care încă nu sunt publicate oficial.

Uniunea Europeană a trimis în mod secret miliarde de euro băncilor din Grecia, în vara anului 2011, când sistemul financiar elen era la un pas de faliment. Intervenţia ascunsă a Uniunii avea scopul de a asigura lichidităţile necesare grupurilor bancare din ţară, într-o perioadă în care depondenţii se grăbeau să îşi scoată banii din conturi.

1. Alocaţie socială de stat pentru unele categorii de cetăţeni. 2. Alocaţie lunară de stat pentru unele categorii de populaţie. 3. Alocaţie socială pentru îngrijirea invalizilor din copilărie de gradul I, pentru îngrijirea la domiciliu a unui copil invalid în vîrstă de pînă la 18 ani cu severitatea I, a invalizilor de gradul I ţintuiţi la pat din rîndul persoanelor care au devenit invalide în urma participării la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi a invalizilor nevăzători de gradul I.

În contextul trecerii Republicii Moldova la noile Standarde Naţionale de Contabilitate, Ministerul Finanţelor comunică următoarele: În conformitate cu art. 11 al Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007, care stabileşte competenţa autorităţilor statale privind reglementarea contabilităţi, Ministerul Finanţelor, printre altele:

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Europa Liberă: E prietenoasă administraţia fiscală pentru cei care fac investiţii? Ion Prisăcaru: „E o situaţie dificilă şi trebuie să recunoaştem că aceasta nu a apărut astăzi, ea s-a creat cu anii. Pur şi simplu, acum a ajuns la momentul critic.” Europa Liberă: E de vină legislaţia? Sunt de vină specialiştii care merg şi fac aceste controale? Pentru că se zice că şi factorul uman ori nu are pregătire suficientă, ori urmăreşte alte scopuri decât să respecte buchia şi spiritul legii, când merge un control. Ion Prisăcaru: „Mai mult. Sunt de vină abordările care au fost faţă de contribuabili, în general, pe parcursul anilor şi mentalitatea noastră care se trage, iarăşi, din trecut. Deoarece agentul economic, mai cu seamă, cei care fac business-ul mic, mijlociu şi mare, erau trataţi, din start, ca nişte infractori. Aceasta a şi condus la situaţia în care am ajuns. De aceea am venit cu un alt mesaj.”

Aproximativ 100 mii de persoane fizice depun declaraţii privind impozitul pe venit. Cea mai mare parte din veniturile declarate sînt venituri salariale, iar restul — veniturile parvenite din alte surse, cum ar fi veniturile din dobînzi, roialty, publicaţii etc. Începînd cu anul 2012 se iniţiază administrarea separată a persoanelor fizice cu venituri majore, ce deţin proprietăţi cu valoare mai mare de 1 mil. lei şi venituri mai mari de 300 mii lei anual.

Conform art. 901 alin. (1) Cod fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri de la campaniile promoţionale este obligat să reţină din fiecare cîştig şi să verse la buget un impozit în mărime de 10%. Totodată, alin. (33) al aceluiaşi articol din Codul fiscal stabileşte alte prevederi şi anume: fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de:

Răspuns la adresarea Camerei de Comerţ Americane în Moldova, publicată în nr. 4 (8) al revistei După cum, pe bună dreptate, a remarcat Comitetul Fiscal şi Juridic al Camerei de Comerţ Americane în Moldova, conform prevederilor art. V alin. 70 al Legii nr. 267 din 23.12.2011, în vigoare din 13.01.2012, Codul fiscal a fost completat cu art. 1181, care prevede instituirea „Re-gistrului general electronic al facturilor fiscale”- RGEFF. Implementarea registrului electronic are ca scop majorarea transparenţei activităţii agenţilor economici şi excluderea unor situaţii de genul: regularea trecerii în cont a T.V.A. pentru luna precedentă, prin manipularea la sfîrşitul lunii de raportare a procurărilor, care sunt documentate cu dată din luna precedentă;documentarea unor tranzacţii fictive care se regăsesc doar pe hîrtie fără a fi avut loc de fapt;documentarea unor tranzacţii care au ca bază legalizarea mărfurilor fără provenienţă legală;admiterea greşelilor de către contribuabili la completarea facturilor fiscale;pseudoactivitatea de întreprinzător, în special, combaterea fenomenului „firmă-fantom”.