Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în scopul exercitării administrării fiscale, îndeplinește funcțiile de control fiscal, constatarea contravențiilor, prevenirea şi combaterea încălcărilor fiscale, inclusiv a evaziunii fiscal, constatarea infracțiunilor prevăzute la art.241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal, cât și de examinare a contestațiilor.

În contextul ultimelor modificări, și anume modificarea Legii privind declararea voluntară şi stimularea fiscală 180/26.07.2018 prin Legea nr.122 din 16.08.2019, în vigoare din 6 septembrie 2019, au fost abrogate alin.(1)-(6) ale art.16 din Legea nr.180. Aspectul important al acestor modificări pentru agenții economici este faptul că, s-au exclus interdicțiile existente cu privire la efectuarea controalelor fiscale pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018 asupra corectitudinii calculului, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și a altor plăţi aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat și ale primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

În cadrul întreprinderii cu investiţii străine lucrează atât cetăţeni ai Republicii Moldova, cât şi cetăţeni străini. Este oare obligată această întreprindere să efectueze asigurarea socială şi medicală a cetăţenilor străini angajaţi prin contract civil de muncă? În conformitate cu art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea nr. 489) persoană asigurată se consideră persoana fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, care are obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Serviciul Vamal își îmbunătățește și simplifică mecanismul de vămuire a trimiterilor poștale internaționale prin intermediul cărora sunt livrate diverse bunuri. Până la finele acestui an, instituția va implementa un modul specializat, destinat procesării prealabile a coletelor transmise prin poșta rapidă. Noul sistem va fi oferit prin intermediul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, cu susținerea căruia sunt derulate o serie de proiecte de modernizare a activității autorității vamale.

În perioada 1 februarie — 1 iulie 2019, importul medicamentelor (grupa tarifară 3003-3004), produselor farmaceutice, materiei prime medicamentoase, produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților va fi realizat de către agenții economici din raioanele de est neînregistrați la Agenţia Servicii Publice fără perceperea drepturilor de import sau export, fără aplicarea măsurilor de politică economică, prohibiţiilor şi altor restricţii, cu condiţia rămânerii acestor mărfuri pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale. Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 5 decembrie 2018, extinderea termenului limită pentru efectuarea procedurilor de vămuire a mărfurilor fără perceperea drepturilor de import sau export de către persoanele menționate.

În ședința Guvernului de ieri, 21 noiembrie, a fost aprobată extinderea Listei activităților care pot fi desfășurate în parcurile pentru tehnologia informației. Totodată, procedurile de verificare a activității rezidenților vor fi simplificate. Prevederile vor fi incluse în legislația privind constituirea și evaluarea activității „Moldova IT park”. Amintim că anterior Lista a fost extinsă cu activităţi desfăşirate conform CAEM rev.2, iar din 20 iulie curent – conform CSPM rev. 2, fiind puse în aplicare noile prevederi ale Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

În perioada 20 decembrie 2018 – 31 ianuarie 2019, în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială ”Agricultura Competitivă în Moldova” (MAC-P), grupurile de producători care își desfășoară activitatea în domeniul horticol sau zootehnic (colectarea și/sau procesarea mierii de albini și colectarea și/sau procesarea laptelui) pot solicita finanțare nerambursabilă de până la $350 mii pentru procurarea utilajului post-recoltă și echipamentului tehnologic. Pentru a beneficia de grant, grupurile de producători trebuie să fie constituite dincel puțin 5 membri cu activitate individuală de cel puțin 3 ani în sectorul horticol sau 1 an în sectorul zootehnic și să asigure co-finanțare de minimum 50% din valoarea costurilor eligibile.

Pentru a facilita comerțul și a oferi cetățenilor accesul la o piață diversă de produse, guvernele Republicii Moldova și Republicii Populară Chineză au inițiat discuții privind semnarea unui acord de liber schimb, care este o componentă importantă a agendei Regulamentului de lucru al comitetului de cooperare. Anunțul a fost făcut dumunică de către vicepremierul Octavian Calmîc în cadrul ”Belt and Road Forum for International Cooperation”, care se desfășoară în capitala Chinei, orașul Beijing.

În contabilitate componentele obiectelor de mijloace fixe, care necesită înlocuire la intervale regulate de timp, se constată separat, cu includerea în valoarea mijloacelor fixe. În cazul reconstrucției sau reutilării tehnice a obiectelor de infrastructură (rețelele termice, rețelele de apă, rețelele de energie electrică, etc.), mijloacele fixe pot fi casate parțial (unele părți componente). Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloace fixe.

Guvernul Japoniei va acorda Moldovei $444,2 mii pentru implementarea proiectelor finanțate în cadrul Programului de Granturi pentru Securitatea Umană «Kusanone».

Circa 600 de dosare pentru obținerea practicii libere a medicului de familie au fost depuse în adresa Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Acest fapt a determinat extinderea de către minister a termenului de depunere a cererilor până la acoperirea tuturor pozițiilor libere a medicilor titulari. Autoritatea mai comunică că din partea medicilor de familie au parvenit mai multe solicitări de prelungire a termenului, pentru că unii medici sunt în proces de pregătire a dosarelor și nu au reușit depunerea acestora la minister.

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

În acest articol ne-am propus să examinăm aspectele cele mai importante ale contabilității investițiilor capitale în active în curs de execuție din cadrul entităților bugetare1. Ele se referă la: • definirea investițiilor capitale în curs de execuție; • componența, recunoașterea și evaluarea investițiilor capitale în curs de execuție; • contabilitatea investițiilor capitale în curs de execuție.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM) au încheiat, săptămâna trecută, un acord de colaborare în domeniul formării profesionale și aprofundării cunoștințelor în materie de tehnologii informaționale și aplicare a acestora în dezvoltarea serviciilor publice electronice. Cooperarea este prevăzută pentru o perioadă de patru ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia pe același termen, cu acordul părților. Acordul stabilește obiectivele, domeniile și instrumentele de cooperare între părți, printre care consemnăm: organizarea și participarea în comun la instruiri, seminare, conferințe cu tematici în domeniul IT și securității cibernetice, formarea grupurilor de lucru comune pentru realizarea cercetărilor și/sau soluționarea problemelor legate de implementarea unor proiecte IT.

Republica Moldova ar putea să devină furnizor pentru întreprinderile germane în urma implementării unui proiect nou al Comitetului de Est al Economiei Germane Ost-Ausschuss.

prin includerea în componența Comitetului Consultativ al instituției a încă patru membri permanenți, printre care reprezentanți ai autorităților de profil, abilitate cu competențe de elaborare și promovare a măsurilor de facilitare a comerțului internațional. Este vorba despre A.P. „Alianța Întreprinderilor Străine Mici în Moldova" (FSEA), Asociația Patronală din Industria Ușoară (APIUS ), reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și Ministerului Economiei si Infrastructurii.

Prima parte Exemplul 7. Salariul efectiv calculat aferent volumului produselor fabricate în luna iunie 2019 la entitatea „Benefice” SRL a constituit 42 852, 50 lei. Salariul normativ calculat la o tonă de produs finit pentru produsul „Foi de vafele” a constituit 4041,01 lei, pentru produsul „Napolitane cu umplutură de halva” – 6275,30 lei. Presupunem că suma totală a salariului normativ calculat la o tonă de produs finit pe linia de Napolitane a constituit 16 820,35 lei. Volumul efectiv fabricat pentru produsul „Foi de vafele” a constituit – 1220 kg, iar pentru produsul „Napolitane cu umplutură de halva” – 3200 kg. Volumul total fabricat a constituit 6180 kg.