Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Proiectul legii privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul viitor) prevede, în scopul atenuării impactului inflației asupra veniturilor cetățenilor, precum și pentru a asigura susținerea familiilor cu copii, aplicarea următoarelor măsuri:   majorarea scutirii personale și scutirii suplimentare majore cu 5% – de la 24 mii lei până la 25,2 mii lei și respectiv de la 18 000 lei până la 18 900 lei; majorarea scutirii pentru persoanele întreținute cu 50% – de la 3 mii lei până la 4,5 mii lei.  

Astăzi, 22 decembrie, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative. Prevederile acesteia țin de Politica fiscală și vamală pentru anul viitor și vin cu modificări la peste 40 de acte normative: Codul fiscal; cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; Legile pentru punerea în aplicare a titlurilor Codului fiscal; cu privire la tariful vamal; cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe etc.   Pe parcursul următoarelor zile P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md” va reveni cu detalii asupra modificărilor ce vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2021.

Plățile colectate pentru poluarea medului vor rămâne în bugetul de stat. În ședința de ieri, 20 mai, Guvernul nu a susținut modificarea sistemului de colectare a acestora prin transferarea în bugetele locale. Un grup de deputați a elaborat o inițiativă legislativă, argumentând necesitatea modificărilor în legislație prin faptul că poluarea mediului cu emisiile de la sursele staționare, deversările de poluanți cu ape uzate și depozitarea deșeurilor afectează, în primul rând, ariile unde sunt amplasate obiectele care generează poluarea. Pe de altă parte, Guvernul susține că poluarea nu are au doar caracter local, aceasta afectând și zonele învecinate surselor de poluare.

Din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul 2019, vor fi efectuate către bugetele autorităților administrației publice locale transferuri cu destinație specială în sumă de 294,3 mii lei și alte transferuri curente cu destinație generală în sumă de 2604,5 mii lei, în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. În Monitorul Oficial de vineri, 25 octombrie, a fost publicată Hotărârea nr. 498 din 23 octombrie curent privind repartizarea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2019.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

Entitățile raportoare vor efectua auditul intern anual în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Acțiunea este inclusă în Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale pentru anii 2020-2025. Proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Strategiei și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia este propus spre consultări publice.   Planul conține circa 75 de acțiuni, ce urmează a fi implementate în limitele alocaţiilor bugetare aprobate, cât şi din asistenţa oferită de organizaţiile internaţionale.

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii august 2021, a atins nivelul de 73,5 mld. lei. Potrivit datelor din Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova publicat de Ministerul Economiei, datoria internă, care deține ponderea 45,3% în valoarea totală a datoriei de stat, a atins 33,3 mld. lei și a crescut cu 20,6% față de aceeași situație din anul precedent. Datoria de stat externă, cu o pondere de 54,7% în total, de a însumat 40,2 mld. lei, majorându-se cu 19,6%.   Autorii raportului explică majorarea nivelului de îndatorare a țării prin faptul că Guvernul a fost nevoit să apeleze la împrumuturi interne și externe pentru a putea acoperi cheltuielilor bugetare ce țin de depășirea consecințelor

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

Eliminarea impozitării dividendelor distribuite persoanelor juridice este încă o propunere inclusă în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021. Amintim, legislația fiscală prevede impozitarea dividendelor prin reținerea finală la cota de 6%, în momentul distribuirii acestora indiferent de statutul persoanei beneficiare.   Astfel, în cazul distribuirii dividendelor către o persoană juridică de drept privat, aceasta din urmă nu include dividendele în venitul impozabil, dar la o ulterioară distribuire a dividendelor va reține impozitul de 6%.  

Domeniile supuse evaluării naționale a riscurilor în partea ce ține de finanțarea terorismului vor fi extinse. Autoritățile intenționează să aplice sancțiuni proporționale și disuasive în cazurile depistării încălcărilor legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor. Acțiunile sunt incluse în planul de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale pentru domeniul respectiv pentru anii 2020-2024. Proiectul Strategiei și a planului de acțiuni este propus spre consultări publice de către Ministerul Justiției. Planul conține circa 80 de acțiuni ce vor fi implementate în limitele alocaţiilor bugetare aprobate, precum şi din accesarea asistenţei oferite de organizaţiile internaţionale.

În cadrul ședinței din 20 mai, Cabinetul de miniștri a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal (CF) și unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă. Autorul proiectului a propus majorarea cheltuielilor permise spre deducere suportate anual de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului prin modificarea art. 24 alin. (20) din CF. Amintim că, în redacția în vigoare a CF, acestea constituie 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593 pe anul respectiv. În opinia autorului, nivelul acestora ar urma să constituie „mărimea unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de Guvern, per angajat anual”.

Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) au lansat luni, 19 august, un nou modul de instruiri pentru specialiștii începători în finanțe publice din cadrul autorităților și instituțiilor publice, dedicat planificării bugetare și utilizării modulului Planificarea bugetară a Sistemului Informaţional de Gestionare a Finanţelor Publice (SIGFP) administrat de CTIF. Prezentă la evenimentul de deschidere a instruirilor, Secretarul de Stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Invanicichina, a subliniat necesitatea consolidării abilităților practice ale specialiștilor implicați în planificarea bugetară.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 162 din 21 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar,

Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat în cadrul ședinței de ieri, 3 septembrie, proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020.   Potrivit vicepremierului Serghei Pușcuța, factorii de bază care au determinat modificările operate sunt: ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19, dar și a calamităților naturale; necesitatea identificării resurselor suplimentare pentru programe de cheltuieli care sunt prioritare la moment, dar și revizuirea programelor de cheltuieli, reieșind din mersul executării curente și capacitățile de valorificare a alocațiilor aprobate până la finele anului.

Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (Politica bugetar-fiscală pentru anul 2021) a fost aprobat de Parlament, în ședința plenară de astăzi, în prima lectură, anunață direcția generală comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.

În contextul modificărilor care au fost operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) prin intermediul Legii nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative (Legea nr. 60/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, contribuţia de asigurări sociale este în totalitate datorată de angajator. Prin urmare, contribuţia de asigurări sociale calculată la suma fondului de retribuire a muncii și a altor recompense este achitată în cuantum total de angajator, de la angajat fiind exclusă obligativitatea de achitare a contribuţiei individuale.

În conformitate cu art.117 alin. (12) din Codul fiscal, începând cu 1 iulie 2020, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

Curtea de Conturi a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea nr. 30 din 28 iunie 2021 cu privire la Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2020.   Misiunea a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire că raportul Guvernului nu conține denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.  Auditul confirmă că Raportul Guvernului oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă privind executarea de casă a bugetului de stat, în conformitate cu normele cadrului de raportare aplicabil.