Pentru facilitarea procesului de consolidare a terenurilor agricole din cadrul unui câmp sau unei porțiuni din acesta preconizate a fi fâșii forestiere, dar neplantate, aceste terenuri ar putea fi vândute prin negocieri directe, la un preț nu mai mic decât prețul normativ al pământului.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 57 de voturi, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 4 din Legea nr.1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare al pământului.  

Din perspectiva politicilor de antreprenoriat, îndeosebi al micilor antreprenori, cerința față de fondator de a deține teren agricol la înregistrarea Gospodăriei Țărănești reprezintă o constrângere la inițierea sau transparentizarea afacerilor. Astfel, lotul pe lângă casă (din intravilan) reprezintă o resursă naturală, care poate fi utilizată de antreprenor în activitatea proprie, conform art.6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, consideră Ministerul Economiei, care a inițiat procesul de elaborare a proiectului hotărârii Guvernului cu privire la modificarea și completarea unor acte normative.   Potrivit autorilor, din perspectiva reglementării afacerilor, existența cerinței privind deținerea terenului agricol în proprietate în Legea nr.1353/2000 și lipsa

Agenții economici care doresc să amplaseze în spațiile verzi proprietate publică obiective pentru activități economico-sociale compatibile cu destinația spațiilor verzi (cum ar fi instalațiile pentru practicarea sportului, a jocurilor și pentru odihnă, obiectivele de menire social-culturală, unitățile comerciale mobile), solicită, în mod obligatoriu, autorizația administrației publice locale, prin care se stabilesc, în coordonare cu Agenția de Mediu, locul de amplasare și suprafața obiectivelor, precum și condițiile de desfășurare a activității.   În Monitorul Oficial din 21 ianuarie curent a fost publicată Legea nr. 238 din 24 decembrie 2021, prin care au fost introduse modificări în Legea nr. 591/1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale.

Una din provocările majore cu care se confruntă mai multe entități în contextul actual economic dificil este să-și țină angajații motivați, inclusiv prin mărirea salariilor. Totuși, entitățile fiind afectate de multiplele crize, deseori nu-și pot permite aceste majorări.

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

Operatorul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare este obligat să dispună de centre pentru relaţii cu consumatorii, unde au acces liber toţi consumatorii pe parcursul programului de lucru, şi să desemneze personalul cu drept de decizie, responsabil de examinarea petițiilor şi de soluţionarea problemelor consumatorilor. În Monitorul Oficial de vineri, 29 noiembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat Hotărârea nr. 355/2019 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare.

Bunul imobiliar  se afla în proprietate comună în devălmășie. De comun acord acest bun a fost împărțit în cote – părți între soți. Contractul a fost înregistrat la notar la 31 octombrie, iar la organul cadastral înregistrarea a fost efectuată la 1 noiembrie. După divizare valoarea estimată a fiecărei cote-părți este mai mica de 1,5 mil. lei.  Este obiect al impunerii cu impozitul pe avere?    În cazul în care bunurile imobiliare reglementate de Titlu VI1 din  Codul fiscal se află în proprietate comună în devălmăşie, subiect al impunerii este considerat, în baza acordului comun, unul din proprietari (coproprietari). În acest caz, toţi proprietarii (coproprietarii) poartă o răspundere solidară pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale, conform art. 2872 alin. (3) din CF.

Conform art.108 alin.(1) din Codul fiscal, data calculării obligației fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5)–(8). În cazul livrării de bunuri imobiliare, potrivit alin.(3) din articolul menționat, data livrării se consideră data trecerii bunurilor imobiliare în proprietatea cumpărătorului la data înscrierii lor în registrul bunurilor imobiliare.

”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare

În ultima perioadă, tot mai frecvent apar întrebări ce țin de particularitățile fiscale și contabile în condițiile majorării de către o persoană juridică rezidentă a capitalului social din contul datoriei entității rezidente față de nerezident (aferent unui împrumut). În continuare, vom analiza acest subiect și vom oferi răspunsurile de rigoare.

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, în lunile ianuarie-martie 2022 a sporit cu 2,4% față de aceeași perioadă ain anul precedent și a constituit 854,2 mii persoane. Conform datelor publicate de Biroului Național de Statistică, ponderea bărbaților a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor și a constituit 51,9% în raport cu 48,1%. Totodată, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban: 52,7% și, respectiv, 47,3%.   La situația din 31 martie numărul populaţiei ocupate a atins 828,5 mii persoane, fiind în creștere cu 3,8% față de trimestrul I/2021 (798,1 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (51,4% vs 48,6%),

Conform art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creşterea de capital definită la art.40 alin.(7) din Cod, constituie sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.      Acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător reprezintă active de capital potrivit art.39 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal.

Urmează agentul economic să achite taxa pentru poluarea mediului la procurarea de la un producător autohton a mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului ?   Conform art.2 alin.(1) din Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, subiecţii respectivei legi sunt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, a căror activitate economică este generatoare de poluanţi.

Conform prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate, cu excepţia amenzilor aplicate pentru comiterea repetată, în decurs de 6 luni consecutive, a încălcărilor fiscale prevăzute la art. 254 şi 2541, dacă respectă strict următoarele condiții: a) nu are restanţe la data adoptării deciziei asupra cazului de încălcare fiscală sau le stinge concomitent cu acțiunile prevăzute la lit. b);

Din 1 ianuarie 2023, persoanele fizice incluse la începutul anului de gestiune categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (PAM) în sumă fixă, care se asigură în mod individual (anexa nr. 2 la Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală), care pe parcursul anului se includ în categoriile de plătitori ai PAM

Un contract cu element de extraneitate presupune legătura acestuia cu două sau mai multe sisteme de drept, cum ar fi în cazul în care obiectul contractului se află în alt stat sau părțile au rezidența a diferitor state. Evident că, în practica actuală, încheierea contractelor cu

Pe agenda comisiilor parlamentare de profil a fost inclus proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, scopul căruia este crearea unui cadru normativ coerent și excluderea neconcordanțelor dintre normele ce reglementează relațiile de dare în arendă/locațiune și vânzare-cumpărare a terenurilor proprietate publică.   La momentul de față Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare al pământului stabilește că, în cazul în care există un singur deţinător de teren adiacent, vânzarea-cumpărarea terenului care nu poate fi format ca bun imobil separat se efectuează la prețul normativ al pământului.

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

În Monitorul Oficial nr.309-312 din 12 iunie 2025 a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 300 din 5 iunie 2025 prin care s-a aprobat un nou formular al Declarației cu privire la impozitul pe venit prezentate de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale)

Astăzi, 17 decembrie, în „MO” a fost publicat și a intrat în vigoare Ordinul ministrului Justiției nr. 300 din 29 noiembrie 2022 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a inventarierii patrimoniului succesoral (Regulament) care stabilește procedura de constatare și înregistrare a rezultatelor inventarierii (inventariere), precum și întocmirea inventarului.