Anul curent, Centrul de instruire în finanțe din cadrul Instituției publice „Centrul de tehnologii informaționale în finanțe” (CTIF) va demara, în premieră, un ciclu de instruiri în domeniul finanțelor publice pentru specialiștii din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare din țară. Instruirile vor fi ghidate de formatori ai Centrului de instruire al CTIF și din cadrul unor instituții specializate în materie de management al finanțelor publice. Programul acestor cursuri cuprinde un set de teme importante, printre care consemnăm: • introducere în managementul finanțelor publice;

Guvernul a aprobat în ședința de ieri Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul protecției mediului pentru anii pentru anii 2018-2020. Acesta conține peste 30 de acțiuni ce vor fi implementate din mijloace bugetare și din asistență externă din partea Agenției de cooperare Internațională a Germaniei, Agenției Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Agenției Austriacă pentru Dezvoltare. Astfel, se preconizează reorganizarea și reformarea agențiilor „Moldsilva” și „Apele Moldovei”, precum și a întreprinderilor de stat fondate de acestea în vederea delimitării clare a funcțiilor de protecție a resurselor naturale de cele de valorificare economică a acestora.

Societatea pe acţiuni ,,X” a calculat salarii membrilor Consiliului, care nu sunt salariaţii agentului economic, însă acestea au fost achitate în altă perioadă fiscală. În cazul examinat, se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile aferente remunerării membrilor consiliului societăţii pe acţiuni? Potrivit art. 66 alin. (5) și (6) din Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997 (Legea nr. 1134/1997) salariaţii societăţii pot fi aleși în consiliul societăţii, dar ei nu pot constitui în el majoritatea, cu excepţia când aceștia sunt și acţionari ai societăţii.

Un proiect de hotărâre de Guvern ce are drept scop consolidarea auditul intern din sectorul public, prin dezvoltarea continuă a competențelor profesionale ale persoanelor care practică activitatea de audit intern, fapt care va permite creșterea valorii adăugate adusă entităților publice de către funcția de audit intern este propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor. Autorii proiectului HG cu privire la aprobarea Regulamentului privind dobândirea, confirmarea şi dezvoltarea calificării profesionale în domeniul auditului intern în sectorul public își propun stabilirea unui proces complex de formare profesională auditorilor interni în sectorul public, care să includă:

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Industria informaticii nu respectă tradiţia — respectă doar inovaţia. Una din priorităţiile implementării Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale „Moldova electronică”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.255 din 9 martie 2005, este pregătirea administraţiei publice şi a societăţii, în ansamblu, în domeniul formării infrastructurii e-guvernării şi utilizării la scară largă a tehnologiilor informaţionale în diferite domenii, inclusiv în administrarea fiscală.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvernului privind redistribuirea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2018. Potrivit documentului, redistribuirea alocațiilor a fost solicitată de unele autorități publice centrale. Astfel, vor fi redistribuite mijloace financiare Cancelariei de Stat (303,1 mii lei), Ministerului Justiției (2814,2 mii lei), Ministerului Afacerilor Interne (60 471,1 mii lei), Ministerului Apărării (4 531,2 mii lei), Consiliului Superior al Magistraturii (1 055,2 mii lei) etc.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Raportul financiar al Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) la situația din 31 decembrie 2017 a fost denaturat nesemnificativ ca urmare a înregistrării necorespunzătoare a tranzacțiilor privind contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii. Este una din concluziile Curții de Conturi din Raportul asupra auditului situațiilor financiare, publicat în Monitorul Oficial din 11 mai 2018. În același timp, auditul menționează că plenitudinea calculării veniturilor din taxa de reglementare a fost afectată din cauza nestabilirii procedurilor de control intern.

Raportul financiar al programelor naționale în ocrotirea sănătății a fost denaturat cu suma de 350,8 mii lei, inclusiv din cauza nerespectării unor prevederi ale cadrului de reglementare în domeniul evidenţei contabile şi raportării financiare în sectorul bugetar. Curtea de Conturi a publicat în Monitorul Oficial de vineri, 15 iunie 2018, Raportul auditului programelor naționale în ocrotirea sănătății la 31.12.2017.

Pentru a eficientiza utilizarea serviciilor contabile, dar și pentru a revizui situația actuală pe piața serviciilor de ținere și organizare a contabilității, Ministerul Finanţelor a organizat o masă rotundă dedicată externalizării serviciilor contabile. La eveniment au participat reprezentanții asociațiilor profesionale, micului business şi instituţiilor publice: Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (ACAP), Asociația Investitorilor Străini (FIA), Confederația Națională a Patronatului, reprezentanți ai entităților ce prestează servicii contabile, și Serviciului Fiscal de Stat.

Instituirea mecanismului de răspundere a conducătorului instituției bugetare pentru administrarea ineficientă a bugetului, a patrimoniului public din gestiune și pentru obstrucționarea activității auditului public extern, sporirea impactului auditului acestuia, asigurarea continuității și transparenței activității Curții de Conturi (CC), precum și relevanța procedurii de sesizare a organelor de urmărire penală de către Curte – acestea sunt amendamentele cu care va fi completat cadrul legal de activitate al autorității. Instituția anunță despre inițierea unui proces amplu de examinare și analiză a cadrului legal ce guvernează activitatea sa, precum și a altor acte legislative conexe, pentru identificarea deficiențelor, care limitează impactul auditului public extern.

Agenția Națională Transport Auto (ANTA), din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, și Programul USAID pentru Reforme Structurale în Moldova au semnat Acordul de parteneriat privind facilitarea comerțului pe segmentul transportului auto de mărfuri. Documentul prevede o serie de activități comune de cooperare și asistență pentru îmbunătățirea sectorului de transport și logistică în beneficiul mediului de afaceri din Moldova.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Codul muncii. Reglementarea raporturilor de muncă Totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate de Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (CM) alăturat, de Constituția Republicii Moldova, de alte legi și acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii:

Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, în luna iulie 2019, baza monetară s-a majorat cu 693,2 mil. lei (1,5 la sută) față de luna precedentă și a constituit 45 653,8 mil. lei, fiind cu 19,6 la sută mai mare față de iulie 2018. Masa monetară M0, în perioada de referință (bani în circulație) s-a micșorat cu 2,6 mil. lei sau cu 0,01 la sută față de luna iunie 2019 și a constituit 23 157,2 mil. lei, cu 21,5 la sută mai mult față de iulie 2018.

Una dintre măsurile destinate susținerii mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice COVID19 stabilite prin Dispoziția nr.16 din 10.04.2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE) vizează subvenționarea angajatorilor care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare conform prevederilor art.80 şi 801 din Codul muncii al RM (CM). Întru executarea Dispoziției, Modul de acordare a subvenţiei este stabilit de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr. 58 din 29 aprilie 2020. Mărimea subvenției care se acordă variază în funcție de categoria subiecților beneficiari.

Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.