Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale ar urma să fie majorate cu circa 5,0 mil.lei și vor constitui 18 544,1 mil. lei, inițiat fiind aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2023 în volum total de 18 539,1 mil. lei. Măsura este prevăzută în proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat, aprobat în ședința Guvernului de astăzi, 31 mai.

Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 (aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 239 din 16 decembrie 2020) ar putea fi completată cu noi acțiuni, ca urmare a identificării unor deficiențe în urma prezentării raportului Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pentru prima perioadă de raportare.   Totodată, în contextul derulării procesului de evaluare a țării noastre de către Forumul Global al OECD privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, experții au formulat o serie de recomandări de îmbunătățire a domeniilor evaluate.

Dare de seamă fiscală (Declarație) reprezintă orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care este prezentată Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Întreprinderile nou create, precum și ÎMM-urile, dar și autoritățile administrației publice locale vor avea o alternativă de finanțare prin intermediul platformelor de finanțare participativă (crowdfunding).

Pentru optimizarea cheltuielilor întreprinderea preconizează să imprime facturile pe foi de format mai mic decât cel standard — foaia A4. Are aceasta un asemenea drept, urmează să fie obținută o autorizare în acest sens? Aspectele generale de utilizare a documentelor primare cu regim special sunt stabilite de Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017).

Actul notarial purtând ștampila și semnătura notarului sau semnătură electronică calificată a notarului este de autoritate publică, se prezumă legal, veridic și are forță probantă și, după caz, forță executorie prevăzută de lege. Semnătura electronică calificată a notarului, aplicată pe actul notarial electronic, substituie ștampila și semnătura olografă a acestuia.

Creșterea accelerată a productivității muncii; dezvoltarea oportunităților pentru inovații și antreprenoriat; ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale; tranziția activă spre economia verde și circulară sunt obiectivele și direcțiile prioritare ale Programului național de dezvoltare industrială

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Lista documentelor care confirmă dreptul la scutiri ce urmează a fi anexate (atașate) de către persoana fizică la cererea privind restituirea sumei impozitului pe venit achitat/reținut în plus de/de la persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, care nu desfășoară activitate

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Ordinului privind aprobarea Instrucțiunii privind stabilirea mecanismului de acoperire din partea statului a cheltuielilor necesare pentru conservarea și administrarea bunurilor supuse măsurilor restrictive internaționale.

Implicarea echitabilă a ambilor părinți în creșterea și îngrijirea copiilor trebuie să devină obiectivul politicilor familiale de reconciliere a vieții de familie cu cea profesională. Acestea sunt concluziile a două documente de analiză în baza datelor Studiului Generații și Gen, în baza cărora au fost elaborate un șir de recomandări de politici. Acestea au fost prezentate în cadrul Grupului de lucru 5 „Dezvoltarea pieței muncii” al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM.   Astfel, documentul de propuneri de politici ,,Cum stimulăm implicarea echitabilă a părinților în creșterea și îngrijirea copiilor – Recomandări de politici” propune extinderea perioadei de utilizare a concediului paternal.

În temeiul pct.9 subpct.11) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.329, art.801), precum și a art.XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.456 - 459, art.813),

Agentul economic rezident al Republicii Moldova procură în străinătate mărfuri care, fără a fi introduse pe teritoriul vamal al RM, sunt vândute tot în străinătate. Apare în cazul dat obligația privind TVA și cum urmează a fi completată Declarația TVA12? În conformitate cu art. 95 alin.(1) lit. a) și b) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu TVA este:

Entitatea Y SRL transportă mărfurile de la depozit la expoziţie pentru a le vinde ulterior. În acest caz este permisă întocmirea avizului de însoţire a mărfii? Începând cu 1 mai 2019, se aplică noul formular de strictă evidenţă cu regim special “Avizul de însoţire a mărfii” aprobat prin Ordinul MF nr. 65 din 18.04.2019 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Aviz de însoţire a mărfii” şi a Dispoziţiilor privind modul de operare cu formularul tipizat de document primar cu regim special “Aviz de însoţire a mărfii” (Dispoziție).

Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

Proiectul de lege  ce prevede intervenția în 30 de acte legislative vor fi modificate în scopul depășirii constrângerilor existente care limitează posibilitățile de interacțiune digitală a examinat astăzi, 14 octombrie 2021, în Parlament, fiind votat în prima lectură. Astfel, este propusă excluderea unor proceduri care obligă antreprenorii să se prezinte fizic la Agenția Servicii Publice și, concomitent, includerea prevederilor care ar facilita interacțiunea la distantă. Respectiv, înregistrarea și modificarea documentelor va fi posibilă cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate.

Întreprinderile cu o vechime de până la 7 ani (start-up), ce corespund criteriilor definitorii ale IMM-urilor stabilite de Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, cu potențial ridicat de creștere și scalare și care dezvoltă tehnologii sau modele de afaceri inovatoare, dar și persoanele fizice ce intenționează să

Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic