Proiectul de lege privind prevenirea pierderii și risipei alimentare elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii va fi examinat repetat de Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător. Prima rundă de consultări pe marginea proiectului a avut loc în Grupul de lucru în ianuarie anul curent, când s-a ajuns la concluzia că unele prevederi din proiect necesită a fi discutate suplimentar cu reprezentanții Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediu, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și Asociația Națională a Producătorilor de Lapte și Produse Lactate „Lapte”.  

Un cetățean străin (ex. SUA), s-a aflat în Republica Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în Republica Moldova. În același timp, acesta prestează servicii de programare (în continuare - IT) pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Întrebările care apar în rândul practicienilor sunt:

Ținând cont de apropierea termenului de prezentare a Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) pentru anul 2021 și de faptul că unii contribuabili intenționează să desemneze cuantumul de 2% din suma impozitului pe venit calculat și achitat anual la buget către unul dintre beneficiarii incluși în Lista beneficiarilor în drept să participe la desemnarea procentuală, venim cu răspunsuri la întrebările ce pot apărea atât în cazul persoanelor care pentru prima data au decis să aplice acest mecanism, cât și în cazul celor ce au desemnat anterior o parte din impozitul achitat în favoarea unui beneficiar.

Criza COVID-19 a avut deja un impact major asupra activității economice din întreaga lume, fiind încă în desfășurare. În special, IMM-urile se confruntă cu o reducere dramatică și bruscă a cererii și a veniturilor, fapt ce afectează grav capacitatea acestora de a funcționa sau cauzează lipsuri de lichidități, spre deosebire de companiile mai mari care au, în general, acces mai bun la credite, se spune în publicaţia „Consiliere juridică de urgenţă pentru IMM-uri” ce cuprinde îndrumări practice necesare pentru identificarea celui mai bun curs de acțiune în circumstanțe de pericol financiar și incertitudine comercială produse de criza Covid-19.

Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (Politica bugetar-fiscală pentru anul 2021) a fost aprobat de Parlament, în ședința plenară de astăzi, în prima lectură, anunață direcția generală comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.

Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr. 153/2017 și urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Astăzi, 25 martie 2021, a fost dat startul conferinței dedicate facilitării comerțului transfrontalier. Evenimentul se va desfășura pe parcursul a două zile, fiind organizat de Serviciul Vamal, Delegația UE în Republica Moldova, Programul USAID Reforme Structurale în Moldova și Camera de Comerț Americană din Moldova în parteneriat cu Asociația Businessului European.   Conferința reprezintă o platformă interactivă de dialog strategic pentru specialiștii în domeniul vamal de nivel local și internațional, obiectivul evenimentului fiind  conștientizarea rolului strategic al calității reglementărilor vamale asupra fluxului de bunuri, precum și reconfirmarea vectorilor de modernizare a cadrului vamal în contextul acordului de Asociere RM-UE.  

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare este promotorul unui șir de idei care ar permite companiilor să creeze centre de educație timpurie pentru copiii angajaţilor – crearea unui regim special prin care să se permită înființarea unui serviciu sau centru cu program parţial de activitate; fondarea unei persoane juridice noi; acordarea tichetelor de creşă și stabilirea parteneriatului public-privat în domeniul serviciilor educaţionale.   La finele anului trecut subiectul a fost adus pe platforma Consiliului Economic pentru a fi discutat cu reprezentanții comunității de afaceri și a fost votat drept prioritate pentru Consiliul Consultativ al IMM-urilor, iar pe data de 3 februarie experții s-au reunit în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic și au prezentat primele propuneri legislative.

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Cum pot fi integrate soluțiile inovative, inclusiv digitalizarea, în sectorul agricol, care sunt perspectivele acestui domeniu în țara noastră și ce practici am putea prelua de la specialiștii din regiune? Acestea și alte subiecte au fost discutate în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței AgTech, care a reunit cei mai buni experți din sectorul agricol și digital.   Evenimentul este organizat de Agrobusiness cu suportul proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM), în parteneriat cu proiectul Tekwill, și are ca scop încurajarea producătorilor agricoli să treacă la un alt nivel, utilizând echipamentele moderne.

În anul curent, desemnarea procentuală va putea fi efectuată în adresa a 841 de organizații, potrivit Listei beneficiarilor desemnării procentuale (Legea 2%) pentru anul 2020, care a fost publicată pe pagina Agenției Servicii Publice. Astfel, numărul beneficiarilor este mai mare comparativ cu anul 2019, când au fost înregistrate 732 de organizații. Reamintim că suma totală a desemnărilor procentuale în anul 2019 a constituit 7,6 mil. lei. Cea mai mare sumă unui beneficiar în 2019 a fost de 1,7 mil. lei, ceea ce reprezintă 23% din suma totală validată.

Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Casa Naţională de Asigurări Sociale a determinat lista actelor ce urmează a fi prezentată de liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiţiei pentru a fi asigurată evidenţa acestei categorii de plătitori la bugetul asigurărilor sociale de stat1, operand modificări la Regulamentul privind evidenţa  plătitorilor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Ordinul CNAS nr. 275-A/2015 (Regulament).   Noile prevederi au la bază modificările aprobate prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2021 în Legea nr. 489/199 privind sistemul public de asigurări sociale și țin de reglementarea evidenței și contribuțiilor categoriei de plătitori şi

Apare pentru Asociația Utilizatorilor de Apă pentru Irigare, fiind organizație necomercială, obligația de a calcula și achita taxa pentru apă, în cazul în care în procesul activităților sale asociația extrage apa direct dintr-un iaz? Cine calculează taxa pentru apă?

Asociațiile centrale ce dețin licențe de activitatea în baza Legii asociațiilor de economii și împrumut se vor reorganiza prin fuziune, constituind o singură asociație centrală națională. Comisia economie, buget și finanțe a susținut ieri o inițiativă legislativă propusă de președintele acesteia, deputatul Ștefan Creangă. Proiectul are ca scop îmbunătățirea activităţii asociațiilor de economie și împrumut (AEÎ).

Serviciul Fiscal de Stat informează că, la data de 5 februarie 2021, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.17 din 29 ianuarie 2021, prin care s-au introdus modificări în formularul dării de seamă forma IPC21 „Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate”, precum și în Instrucțiunea privind completarea acestuia  (formular aprobat prin Ordinul MF nr.94 din 30.07 2020).   Modificarea formularului a fost condiționată de completările operate la Codul fiscal și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999 (modificări operate prin Legea nr.257/2020).

Ministerul Finanțelor și Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA) au semnat Acordul privind a III-a Finanțare Adițională pentru Proiectul „Agricultura Competitivă în Moldova MAC-P”, în valoare de 13,5 mil. euro.   Astfel, Acordul vizează instituirea unui sistem complet de management al subproduselor de origine animalieră. În cadrul componentei se prevede construcția unei instalații de distrugere/prelucrare a deșeurilor de origine animală nedestinate consumului uman, care ar fi o soluție reală pentru menținerea situației epizootice favorabile din țară, inclusiv pentru protecția mediului, și ar facilita includerea Republicii Moldova în lista țărilor cu drept de export în Uniunea Europeană a produselor zootehnice.

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;