În cadrul ultimei ședințe a secretarilor se stat a fost discutat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la modificarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe (Regulament), aprobat prin HG nr. 500/1998. Autorii documentului afirmă că procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de versiunea în vigoare a Regulamentului este unul depășit și uneori creează dificultăți, în special în procesul de modernizare, dezvoltare a subiecților de drept, cum ar fi autorități/instituții publice sau agenți economici (întreprinderi de stat (ÎS), municipale, SA, SRL cu cota de participațiune a statului sau a administrației publice locale).

Considerații generale   Pentru satisfacerea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziţii publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi nedivizării acestora. Condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice, potrivit Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1419/2016), sunt următoarele: a) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii;

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

Procesul tehnologic de extracție a nisipului, prundișului, pietrișului, argilei prevede decopertarea masei miniere pe sectorul respectiv al terenului contractat sau pe întregul teren, transportarea solului săpat la locul de depozitare, extracția și încărcarea acestor minerale utile cu ajutorul excavatoarelor în mijloace de transport (autobasculante) și transportarea lor până la consumatori (cumpărători) sau transportarea până la depozitul produselor finite.

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

1. (39.15) Care sunt etapele desfășurării concursului „Loteria fiscală”? 2. (39.14) Cînd va avea loc tragerea la sorți pentru prima etapă a concursului „Loteria fiscală”? 3. (39.13) Tranzacțiile efectuate cu ce fel de carduri participă în cadrul concursului „Loteria fiscală”?

Conform prevederilor Codului civil al RM, persoana juridică are un sediu indicat în actele de constituire, iar stabilirea şi schimbarea sediului sunt opozabile terţilor din momentul înregistrării de stat. Adresa poştală a persoanei juridice este cea de la sediu, iar toate documentele şi scrisorile intrate la sediu se consideră recepţionate de către persoana juridică.   În cazul în care întreprinderea își modifică sediul, aceasta este obligată să informeze despre modificare, în caz contrar aceasta va suporta consecințe negative prevăzute atât de legislația fiscală, cât și în raporturile de drept civil cu contractanții săi.

Nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică, se sancționează cu amendă de la 450 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei fizice (până la 25 mii lei) și cu amendă de la 1000 la 1500 de UC aplicată persoanei juridice (până la 75 mii lei). În Monitorul Oficial din 14 martie curent a fost publicată Legea nr. 52 din 12 martie 2020 pentru modificarea unor acte normative. Aceasta a fost aprobată în contextul consolidării măsurilor de profilaxie în cazul răspândirii infecției cu noul virus COVID 19. Ulterior prevederile legii vor fi aplicate în alte cazuri similare.

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Casa Națională de asigurări Sociale comunică că, în cadrul serviciului guvernamental de plăți electronice (Serviciul MPay), a fost dezvoltat şi implementat serviciul de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale, care face posibilă achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, inclusiv majorările de întârziere şi amenzile aferente bugetului asigurărilor sociale de stat, prin intermediul mai multor modalități de plată, cum ar fi: carduri bancare, terminale de plată, sisteme e-banking și plăți în numerar. Cum se achită prin Serviciul MPay plăţile aferente bugetului asigurărilor sociale de stat?

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), 2021) Entitatea cu drept de extracție a resurselor minerale contabilizează costurile de extracție a acestora în conformitate cu prevederile SNC INC, pct. 75-78, luând în considerare particularitățile tehnologice ale proceselor de extracție închisă a apei potabile, minerale, curative sau de extracție deschisă a nisipului, prundişului, argilei, pietrei brute, de construcție, granitului, precum şi structura entității.

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) este orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Planul anual de acțiuni şi din prevederile legislației1 din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, întreprinde activități de inspecție în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul competențelor atribuite autorității.   ISM poate realiza:              control planificat, efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;

Pe parcursul lunilor martie-aprilie ale fiecărui an este în plină desfășurare procesul de recepționare a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit (în continuare – CET18). Ținând cont de faptul că, în anul 2020, până la data limită de prezentare benevolă a CET18, de către Serviciul fiscal de Stat au fost recepționate 101587 declarații, se anticipează că și în anul curent numărul de servicii prestate contribuabililor persoane fizice va fi unul semnificativ.   În acest context, reiterăm că una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat este cea de acordare a serviciilor pentru contribuabili (prevăzute la art. 1324 pct. 3) din Codul fiscal), urmând în același timp și moto-ul autorității fiscale: „În serviciul contribuabilului”.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Comisia Naţională a Pieței Financiare (CNPF) va avea dreptul să efectueze inspecții, controale, investigații și analize asupra activității participanților profesioniști la piața financiară nebancară. Totodată, CNPF va colabora cu organisme de specialitate internaţionale şi să adere la ele, inclusiv în contextul depistării și investigării încălcărilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului, prevenirii și combaterii acestora. Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, ca urmare a intrării în vigoare, la 1 aprilie 2019, a Codului administrativ, precum și în vederea raționalizării și eficientizării procesului de emitere și aplicare a actelor CNPF. În acest sens, se propun modificări în Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare, Legea cu privire la asigurări, Legea privind piața de capital și Codul administrativ.

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Guvernul a susținut proiectul de lege pentru modificarea art. 74 din Codul funciar nr. 828/1991 (Cod). Propunerile prevăd posibilitatea oferirii permisiunii de retragere temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau silvic pentru executarea lucrărilor de extragere, până la o adâncime de 5 m, a rocilor sedimentare, a celor neconsolidate, a argilei, a argilei nisipoase, a nisipului pentru construcția, reparația, modernizarea și extinderea drumurilor publice, a căilor ferate, a digurilor de protecție contra inundațiilor, pentru prevenirea, stoparea și lichidarea consecințelor proceselor geologice periculoase.

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

Potrivit Raportului de activitate al SFS pentru anul 2019, la situația din 31 decembrie a anului precedent în sistemul informațional al SFS era înregistrată o restanță la plățile de bază în sumă totală de 804,6 mil. lei. Comparativ cu situația din 31 decembrie 2018, aceasta este mai mica cu 203,3 mil. lei sau cu 20,3%. În scopul stingerii obligațiilor fiscale ale contribuabililor restanțieri, de către SFS au fost aplicate modalitățile de executare silită, prin intermediul cărora, în anul 2019, au fost încasate peste 1 mil. lei.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în