Procedura de înregistrare pentru a participa la concursul „Loteria fiscală” nu este prevăzută. Pentru a participa la concursul „Loteria fiscală”, persoana fizică trebuie să efectueze achitarea cu cardul pentru bunuri/servicii la terminale POS deservite de băncile comerciale licențiate emitente din Republica Moldova, valoarea tranzacției trebuie să depășească suma de 30 lei.

Discuțiile privind digitizarea economiei naționale continuă pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astăzi, în cadrul unei ședințe online, au fost prezentate rezultatele studiului „Moldova Rapid e-Commerce Review” elaborat cu suportul USAID.   Studiul a început în luna iulie curent, fiind realizat de o echipă formată din experți locali și internaționali, fiind organizate peste 40 de întâlniri cu reprezentanți ai ministerelor, autorităților de reglementare, partenerilor de dezvoltare, asociațiilor, furnizorilor de telecomunicații și de plăți, IMM-urilor și operatorilor de comerț electronic. Întâlnirile au avut ca scop aprecierea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.

Conform art.93 pct. 16) din Codul fiscal, factura fiscală reprezintă formularul tipizat de document primar cu regim special, pe suport de hârtie sau în formă electronică, prezentat cumpărătorului (beneficiarului) la livrarea de mărfuri, servicii. Astfel, în cazul procurărilor de proprietate a întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate conform Legii insolvabilității nr.149/2012, întreprinderile furnizoare urmează să elibereze factura fiscală fără TVA pe tranzacția în cauză în adresa cumpărătorilor.

În prezent, tot mai multe tranzacții economice se efectuează cu plata amânată sau în credit comercial, care este un tip de împrumut acordat de un furnizor unui cumpărător sub forma unei amânări sau a unei plăți în rate pentru bunurile, lucrările sau serviciile achiziționate. De regulă, creditul comercial se acordă pe termen scurt, scadențele fiind stipulate în contractul încheiat între vânzător și cumpărător. Care sunt avantajele, dar și riscurile unui credit comercial atât pentru entitatea-cumpărător, cât și pentru furnizor?

În Monitorul Oficial din 12 iunie curent a fost publicată Legea nr. 75 din 21 mai 2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Documentul stabilește procedura de constatare a încălcărilor comise de către entitățile raportoare, persoanele cu funcții de conducere de rang superior, persoanele cu funcții de răspundere și angajații entităților raportoare, precum și modul de aplicare a sancțiunilor.

Persoana fizică G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. cu privire la rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului cu viciu juridic ascuns, solicitând desfiinţarea cu efect retroactiv a contractului, încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei achitate pentru autoturismul vândut cu viciu juridic în sumă de 65 mii lei, a cheltuielilor suportate în rezultatul încheieri contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului în sumă de 2,69 mii lei (achitate ca taxe pentru folosirea drumurilor şi a altor taxe), a sumei de 2,03 mii lei ce constituie taxa de stat şi 3,35 mii lei cheltuieli pentru asistenţă juridică.

Odată cu exprimarea acordului de utilizare a SIA ,,e-Factura”, contribuabilii se obligă să respecte următoarele condiții: să utilizeze doar o singură formă a documentului pentru unul şi același fapt economic – fie cea generată în Sistemul „e-Factura”, fie cea cu utilizarea formularului pe suport de hârtie specială cu însemne de protecţie procurată de la organul fiscal sau imprimată de sine stătător în modul stabilit; completarea facturilor fiscale electronice va fi efectuată în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 118  al Ministerului Finanţelor „Cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” şi a Instrucţiunii privind completarea acestuia semnarea facturii fiscale electronice va fi efectuată cu aplicarea semnăturii electronice avansate calificate conform legislației privind semnătura electronică și documentul electronic, precum și normelor tehnice din domeniu.

Regulamentul privind măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pe piața financiară nebancară, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr.38/1 din 24 august 2018, a fost publicat în MO din 28 septembrie curent. Documentul reglementează aplicarea măsurilor de precauție, inclusiv de identificare a clientului și a beneficiarului efectiv; identificarea și evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului; controlul intern, elaborarea și implementarea politicilor și programelor proprii pentru prevenirea fraudelor indicate; păstrarea datelor; raportarea activităților și tranzacțiilor suspecte.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) informează actualii și viitorii utilizatori ai sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice (SIA) „e-Factura” că noua versiune a sistemului, aflată în proces de testare, conține un mecanism nou, modernizat de integrare a sistemelor de contabilitate ale agenților economici cu sistemul „e-Factura” prin intermediul aplicației API e-Factura. Mecanismul asigură optimizarea proceselor și metodelor de utilizare a aplicației API eFactura prin micșorarea timpului pentru prelucrarea datelor; lichidarea restricțiilor de timp în utilizarea metodelor aplicate; introducerea unor câmpuri noi ce permit identificarea mult mai ușoară și mai operativă a facturilor fiscale descărcate în sistem.

Astăzi, 30 ianuarie 2020, în cadrul Serviciului Fiscal de Stat a avut loc lansarea oficială a concursului „Loteria fiscală”. Prin intermediul acestuia organul fiscal și-a propus să contribuie la sensibilizarea cetățenilor de a efectua achitări cu utilizarea cardului bancar și de a promova achitările fără numerar. După cum a menționat Corina Pavlișciuc, șefa Direcției cooperare și schimb de informații, acest instrument este utilizat pe larg în mai multe țări, ceea ce contribuie la majorarea transparenței activității financiare, dar și la dezvoltarea economică per ansamblu.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, la data de 25 februarie 2020, expiră termenul de prezentare a informației de către următorii subiecți: – instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; – companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; – companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; – deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;

Situațiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat vor fi supuse auditului extern obligatoriu, iar situațiile financiare anuale ale întreprinderilor municipale – în cazul în care acestea fac parte din categoria entităţilor mijlocii, a entităţilor mari sau a entităţilor de interes public, în corespundere cu legislaţia contabilă. În Monitorul Oficial din 17 martie a fost publicată Legea nr. 19 din 20 februarie 2020 pentru modificarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, precum și Decretul de promulgare al legii.

Tot mai mulți agenți economici se adresează la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) pentru servicii de expertiză a mărfurilor. De la începutul anului 2019, circa 2000 de companii au apelat la experții celor 10 filiale ale CCI a RM pentru a obține documente necesare pentru comerțul intern, operațiuni de import/ export sau pentru soluționarea altor situații ce necesită concluzia unui expert profesionist și independent. Agenții economici și persoanele fizice pot beneficia de susținerea Sistemului “Expertul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova”, care îi ajută pe antreprenori să-şi reducă riscurile în afaceri, să se conformeze cerințelor cadrului normativ și angajamentelor contractuale.

Comisia Națională a Pieței Financiare a aprobat și a publicat în MO din 17 august Normele privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale pe piața financiară nebancară. Scopul actului este detalierea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale instituite conform prevederilor Legii privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale și ale Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Conform prevederilor art. 129 pct. 11 din Codul fiscal (CF), control fiscal este verificarea corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală și alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală și alte acte normative, inclusiv verificarea altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și operaţiuni prevăzute de Codul fiscal. Principalele atribuții de control fiscal stabilite în competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS) sunt expuse în art. 133 din CF, dar prevederi sunt specificate și în alte acte normative, spre exemplu Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și

Entitatea X (rezident al RM) încheie contract de prestatie artistica cu entitatea Y (nerezident al RM), locul prestarii serviciilor fiind România. În contract este prevazută achitarea de către entitatea Y a unei sume ce reprezintă cheltuielile de transport şi onorarii, suportate efectiv de catre entitatea X. Urmează entitatea X să înregistreze în evidenţa contabilă cheltuielile de deplasare şi veniturile obţinute din prestarea serviciilor în conditiile date?

Sistemul informațional automatizat (SIA) „e-Factura” a devenit în cei șase ani de la lansare tot mai popular în rândul contribuabililor. Acest fapt este confirmat de datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional integrat al Serviciului Fiscal de Stat (SFS).   Datele CTIF arată că numărul contribuabililor care utilizează sistemul „e-Factura” a crescut de la 500 (în primele trei luni ale anului 2014) până  la 50,3 mii de contribuabili la începutul anului 2020, iar la momentul actual sistemul este utilizat de peste 176 mii de utilizatori ce au în cadrul sistemului rolul de director sau contabil. Doar în perioada ianuarie – mai 2020, accesul la sistem a fost obținut de peste 4,9 mii de utilizatori.

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate

(Continuare. Partea I în nr. 7 (62), partea II în nr. 8 (63) 2020)) Determinarea rezultatului fiscal la ieșirea mijloacelor fixe Potrivit pct. 31 din SNC „INC” imobilizările se derecunosc la ieșirea acestora în cazul transmiterii (înstrăinării, cedării) prin vânzare, în baza unui contract de leasing financiar, schimb, donaţie etc., lichidării din motivul uzurii fizice și/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităţilor naturale etc.