SA se reorganizează prin transmiterea a 70% din capitalul statutar către SRL. Pentru mijloacele fixe este format un surplus de reevaluare. Cum decontăm acest surplus?

În perioada ianuarie – august 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 46,9 mld. lei, fiind în creștere cu 8,0 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 49,9 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 5,9 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,6 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor.  

Organizarea reuniunii anuale a ambasadorilor și atașaților economici, planificarea deschiderii birourilor comercial-economice în țările de interes economic pentru Republica Moldova, precum și organizarea periodică a webinarelor tematice au fost subiectele discutate în cadrul ședinței grupului de lucru comun privind diplomația economică. Din cadrul grupului de lucru fac parte Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene și Agenția de Investiții.   Astfel, în perioada 29-31 iulie, vor fi desfășurate cursurile anuale privind diplomația economică destinate reprezentanților misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova acreditate peste hotare, în cadrul cărora vor fi discutate mecanismele privind atragerea investițiilor și promovarea exporturilor în domeniile economice strategice, depășirea crizei economice actuale și tehnici de identificare a noilor oportunități, promovarea turismului etc.

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

Lipsa unei planificări adecvate a fluxurilor de numerar pe termen lung, întârzierile la plăți sau pierderea unui client crucial, împrumuturile excesive pentru a accelera creșterea afacerii, dar și aplicarea unei strategii de afaceri riscantă și nesigură, concurența și pierderea angajaților care contribuie la succesul afacerii se regăsesc printre motivele intrării întreprinderilor în stare de insolvență, constată autorii proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Programului „A doua șansă”.   Potrivit documentului, Programul ce va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) va constitui o schemă de ajutor de minimis și cad sub incidența Legii cu privire la ajutorul de stat și a Regulamentului privind ajutorul de minimis.

Societatea cu răspundere limitată (SRL), la decizia adunării generale a asociaților şi conform prevederilor statutului, va putea emite obligațiuni corporative în vederea finanțării activității sale. Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 4 mai proiectul completărilor la Legea nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată elaborat de Ministerul Economiei și se referă la reglementarea dreptului SRL de a emite obligațiuni, în contextul includerii completărilor efectuate la Legea nr.171/2012 privind piața de capital.   Conform proiectului, emisiunea, plasarea, circulația şi anularea obligațiunilor se va efectua în conformitate cu prevederile Codului civil, Legea nr. 171/2012, actele normative ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare şi statutul SRL.

Deși Codul Muncii (CM) reglementează ucenicia la locul de muncă, agenții economici nu aplică această formă de instruire din motivul că aceasta este reglementată confuz: într-un caz CM stipulează că contractul de ucenicie este reglementat de Codul civil, iar în altă situație prevede că în privința ucenicilor se aplică legislația muncii. Totodată, CM prevede că o persoană poate deveni ucenic doar dacă este în căutarea unui loc de muncă și nu are o calificare profesională, adică nu are finisat nici un program de studii acreditat.

Comisia Naţională a Pieței Financiare (CNPF) va avea dreptul să efectueze inspecții, controale, investigații și analize asupra activității participanților profesioniști la piața financiară nebancară. Totodată, CNPF va colabora cu organisme de specialitate internaţionale şi să adere la ele, inclusiv în contextul depistării și investigării încălcărilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului, prevenirii și combaterii acestora. Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, ca urmare a intrării în vigoare, la 1 aprilie 2019, a Codului administrativ, precum și în vederea raționalizării și eficientizării procesului de emitere și aplicare a actelor CNPF. În acest sens, se propun modificări în Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare, Legea cu privire la asigurări, Legea privind piața de capital și Codul administrativ.

Potrivit legislației fiscale, orice dare de seamă fiscală trebuie să conțină, de regulă, un șir de informații obligatorii, care sunt enumerate la art. 187 alin. (3) din Codul fiscal (CF). Deși nu se regăsește expres în cuprinsul normei prenotate, unul din cele mai frecvent întâlnite

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Conform bazei de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la 9 decembrie 2019 erau înregistrate 12099 locuri de muncă vacante, mai puține decât au fost la sfârșitul lunii precedente, când erau declarate libere 12406 locuri de muncă. Cele mai multe dintre acestea sunt înregistrate în mun. Chișinău – 4948 și Bălți – 1842, iar cele mai puține – în Soroca (35). Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2205 locuri de muncă vacante, constituind circa 18% din numărul total.

În perioada ianuarie – iulie 2021 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 41,0 mld. lei, fiind în creștere cu 6,9 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 44,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,6 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 9,3 mld. lei.

Proiectele investiționale strategice, pentru care urmează a fi încheiate acorduri de investiții, vor corespunde obligatoriu la cel puțin 5 criterii. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern ce ține de aprobarea Regulamentului cu privire la modul de elaborare, încheiere și de monitorizare a implementării acordurilor de investiții cu privire la proiectele investiționale strategice.

Cartușele și rezervele pentru țigaretele electronice și preparatele destinate utilizării în cartușe și rezerve pentru țigarete electronice de la poziția tarifară 382499960 ar putea fi marcate obligatoriu cu timbru de acciză pentru fiecare unitate separat, cu aplicarea timbrului direct pe pachet.   În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă pentru modificarea Codului fiscal și a Legii privind controlul tutunului, prin care se propune obligativitatea aplicării timbrului de acciză direct pe pachet la produsele menționate, ce va avea ca finalitate excluderea contrabandei și a comercializării ilicite a produselor de tutun conexe.

Raportul pentru anul 2017 al Băncii Naționale a Moldovei, prezentat de Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a fost audiat în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe. Potrivit oficialului, țara noastră a înregistrat în anul precedent o creştere a economiei, dar a cunoscut şi o majorare temporară a preţurilor interne de consum. Astfel, produsul intern brut a progresat cu 4,5%, fiind susţinut de creşterea consumului intern si a producţiei din sectorul agrar.

Autoritățile își propun consolidarea capacităților Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) pentru ca aceasta să poată răspunde tuturor provocărilor din domeniul de competență prin activități eficiente de supraveghere a pieței, dar și pentru a facilita crearea unui mediu de afaceri competitiv pentru toți agenții economici.   Astfel,  Ministerul Economiei a elaborat  proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor, ce urmează a fi creat prin reorganizarea APCSP și care va avea un efectiv-limită de 63 de unități de personal.

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

Cel mai bine plătit loc de muncă vacant este cel de inginer în securitatea informației, propus de un angajator din Chișinău, care oferă un salariu maxim de 49,5 mii lei. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a publicat Topul  celor mai bine plătite locuri de muncă înregistrate în baza de date a autorității.   Astfel, pentru funcția vacantă de șef secție economico-financiară potențialul angajator propune un salariu maxim de 45 mii lei, iar agronomii pot fi remunerați cu un salariu maxim de 25 mii lei.

Autoritatea fiscală a aprobat prin Ordinul nr.618 din 15 decembrie curent Lista persoanelor cu drept de evaluare a bunurilor sechestrate de către Serviciul Fiscal de Stat pentru anul 2022. Documentul a fost publicat în MO și a intrat în vigoare astăzi, 24 decembrie.   Astfel, în conformitate cu licențele și certificatele deținute de evaluatori, în Listă se regăsesc 10 filiale ale Camerei de Comerț și Industrie, SRL „Centrul de Expertiză Independentă” și SRL „ProEstim Imobil” (cu dreptul de evaluare a diferitor categorii de bunuri mobile și imobile), precum și alți cinci agenți economici cu drept de evaluare a bunurilor imobile.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.