Zona Economică Liberă Bălți va fi extinsă cu un teren de 11 ha în satul Pîrîta, raionul Dubăsari. Executivul a aprobat proiectul cu privire la aprobarea avizului la proiectul de lege pentru completarea art.1 din Legea nr. 26/2010 privind ZEL „Bălți”. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, a menționat că, inițiaitva legislativă se susține în vederea extinderii și dezvoltării capacităților și a potențialului de atragere a investițiilor în ZEL Bălți.

În luna martie curent, Parlamentul a aprobat proiectul de lege ce acordă angajatorilor dreptul de a deschide creșe în cadrul companiilor pentru copiii angajaților. Totodată, autoritățile prevăd și alte mecanisme ce au ca scop facilitarea accesului părinților cu copii, în special a mamelor, la piața muncii.   Modificările legislației la acest capitol au fost discutate în cadrul clubului de presă, la care au participat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, președintele comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun, deputați, reprezentanți ai societății civile, parteneri de dezvoltare etc.

În baza analizei riscurilor de neconformare fiscală, comerțul cu amănuntul, cu ridicata, dar și cel electronic; serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; serviciile imobiliare; industria extractivă; fabricarea mobilei; activitatea de transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, precum și agricultura rămân genurile de activitate monitorizate de autoritatea fiscală în scopul majorării nivelului de conformare a contribuabililor la declararea şi plata obligațiilor fiscale.   Rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor pentru trimestrul III al anului 2021 este publicat de Serviciul Fiscal de Stat.

Guvernul a decis, în ședința de astăzi, 22 decembrie curent,  majorarea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real de la 2775 lei la 2935 lei pe lună.   La baza calculului efectuat au stat următoarele date statistice:

În baza căror documente se va permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru plăţile efectuate, în folosul salariatului, urmare a modificării/completării articolului 19 din CF, care au intrat în vigoare începând cu perioadă fiscală 2024?

O entitate rezidentă a Republicii Moldova intenționează să angajeze un cetățean al României, care urmează să presteze munca la distanță.

O persoană fizică, în decursul anului 2019, a obținut venituri de la activitatea salarială în cadrul unei întreprinderi și al unui contract de prestări servicii încheiat cu o companie rezidentă a parcului IT. La locul de muncă a beneficiat de scutirea personală și scutirea pentru două persoane întreținute (copii). Ținând cont de faptul că a obținut venit de la compania rezidentă a parcului IT, persoana fizică pierde dreptul la scutirile utilizate? Este necesar să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit CET18 (în continuare – CET18) și să își excludă scutirile?

Sunt în drept persoanele juridice sau fizice care desfășoară activitate de întreprinzător să amplaseze unități de comerț în locuințe?

Parlamentul a aprobat în cadrul ședinței plenare din 17 martie în a doua lectură proiectul modificărilor la Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, care prevede că coeficientul de indexare a pensiilor constituie rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimată drept creștere a prețurilor de consum în luna decembrie a acelui an față de aceeași lună a anului precedent.   Scopul principial al proiectului este asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici plăți sociale. Indexarea anuală conform formulelor aplicate în ultimii ani a condus la o creștere enormă a decalajului în cadrul sistemului, pensia medie pentru limita de vârstă la 1 ianuarie 2022 constituind 2595 lei, iar cea maximă a depășit

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

În perioada 2014-2018, populația economic activă în țara noastră a crescut cu 58,3 mii, iar rata de activitate s-a majorat de la 41,2% în 2014 la 43,3% în 2018. Datele sunt prezentate într-o notă analitică despre cererea și oferta forței de muncă în ultimii cinci ani (2014-2018), realizată de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. Potrivit publicației, în 2018 cea mai scăzută rată de activitate a fost înregistrată în rândul tinerilor. Astfel, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani au înregistrat o rată de activitate de 20,8%, iar la cei cu vârsta între 15-29 ani – de 30,2%. Nivelul de ocupare a populației de 15 ani și peste în 2018 a fost de 42,0%, cu o creștere de 2,4% în raport cu anul 2014.

O persoană fizică cetățean pe parcursul lunilor de vară a activat ca zilier, ulterior s-a angajat ca salariat. Care va fi cuantumul scutirii personale de care poate beneficia cetățeanul? În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (Legea nr. 22/2018), zilier este o persoană fizică, cetăţean al RM cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remuneraţii, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (valabil pentru toate întreprinderile, organizațiile, instituțiile cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică), care este stabilit de Guvern în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național, va fi examinat astăzi, 10 decembrie, în ședința secretarilor de stat.   Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de modificare a mărimii  salariului minim garantat în sectorul real, fiind propusă majoratea acestuia până la 2935 lei (17,37 lei pe oră, 169 ore per lună), din 1 ianuarie 2021.

Starea de urgență instituită în Moldova a impus multe întreprinderi să-și sisteze activitatea, iar angajații care nu pot să activeze la distanță sau cu un program redus, respectând regimul declarant de autorități, stau acasă. În continuare vom analiza care este diferența dintre șomajul tehnic și staționarea întreprinderii și cum se reflectă acestea asupra modului de remunerare a angajaților.

Casa Naţională de Asigurări Sociale a comunicat anterior că, potrivit pct. 35 din Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005 pentru perioada concediului medical ce se suprapune cu perioada de desfăşurare a activităţii de muncă se plăteşte salariul şi nu indemnizaţia. Ținând cont de prevederile legislaţiei, în cazul în care prima zi de concediu medical cauzat de boală obişnuită se suprapune cu activitatea de muncă, angajatorul, pentru prima zi de incapacitate achită salariu, iar următoarele patru zile achită indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă din mijloacele proprii.

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut pentru anul 2021 în Moldova a constituit 9115,9 lei, fiind în creștere cu 12,4% față de anul 2020. Totodată, indicele câștigului salarial real în anul precedent față de anul 2020 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 106,9%, informează Biroul Național de Statistică.   Datele oficiale demonstrează că, în trimestrul IV al anului 2021, câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9767,6 lei, fiind în creștere cu 10,2% față de trimestrul IV al anului precedent și cu 6,5% – față de trimestrul III/2021. Indicele câștigului salarial real în perioada analizată față de trimestrul IV/2020 a fost de 98,7%.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a înaintat pentru consultări publice proiectul Codului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat (în continuare - Cod), elaborat întru executarea Planului Național de dezvoltare pentru anii 2023-2025, aprobat prin HG nr.89/2023, prevederilor Strategiei cu privire la administrarea proprietății de stat

Potrivit prevederilor art.7 alin.(2) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă, în vigoare până la 1 ianuarie 2020, valoarea nominală deductibilă a tichetelor de masă acordate de către angajator salariaţilor reprezintă un venit din care nu se calculau contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozit pe venit din salariu, cu excepţia cazului în care valoarea nominală depăşea limita stabilită la art.4 alin.(1) (45 lei per zi). Prin Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative au fost operate modificări în anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii a fost abrogat pct. 39) — cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută la art.4 alin.(1) din Legea nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă. Prevederile menţionate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020.

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.