Curtea de Conturi se va putea adresa Parlamentului în cazul în care resursele financiare oferite sunt insuficiente pentru îndeplinirea mandatului. În Monitorul Oficial de astăzi, 18 octombrie 2019, a fost publicată Legea nr. 135 din 20 septembrie 2019 pentru modificarea art. 4 din Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. Astfel, art.4, ce reglementează bugetul Curții de Conturi, va prevedea că autoritatea are buget propriu, care se administrează independent în conformitate cu prevederile legale. Astfel, va fi asigurată o autonomie financiară lărgită a instituției supreme de audit public extern, după cum prevăd și practicile europene.

Guvernul nu a susţinut iniţiativa legislativă de reorganizare a Inspecţiei Financiare în Inspectoratul Financiar de stat. Proiectul dat stabilea cadrul legal, statutul, principiile de activitate şi atribuţiile Inspectoratului Financiar de Stat din subordinea Ministerului Finanţelor.

Înainte de vizita la Bruxelles a Prim-ministrului Maia Sandu, astăzi, 23 iulie, a fost convocată o ședință de Guvern pentru a aproba inițierea negocierilor și semnarea a trei Acorduri de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană. Primul Acord de finanțare, în valoare de 8,49 mil. euro, se referă la consolidarea supremației legii și a mecanismelor anticorupție în Republica Moldova. Acesta include o serie de măsuri pentru reforma justiției, dezvoltarea programului de toleranță zero față de corupție în rândul cetățenilor, consolidarea mecanismelor de investigare și urmărire penală, precum și eficientizarea sistemelor naționale de recuperare a bunurilor și de declarare a averii. Acordul urmează a fi implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei.

Cele mai importante aspecte ce țin de mediul de afaceri din proiectul care vine să reducă presiunea sancționatorie asupra business-ului au fost discutate în cadrul ședinței unui grup de lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Ședința, prezidată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a fost organizată cu scopul de a evidenţia prevederile proiectului care cad sub responsabilitatea ministerului, dat fiind faptul că la 5 februarie s-a decis separarea acestuia în două părți – aspectele ce vizează mediul de afaceri, de care se va ocupa Ministerul Economiei și Infrastructurii și cele ce țin de competența organelor de urmărire penală, ce vor fi gestionate de Ministerul Justiției.

În ședința plenară a Parlamentului de astăzi, 14 noiembrie 2019, a fost votat noul Guvern al Republicii Moldova. În funcția de Prim-ministru a fost ales, cu 62 voturi, Ion Chicu, care a prezentat organului legislativ programul de activitate al Executivului. Acesta se va axa pe reluarea proiectelor de infrastructură și sociale, crearea condițiilor transparente și predictibile pentru mediul de afaceri, asigurarea unei politici bugetare, fiscale și vamale echilibrate. Totodată, este preconizată exploatarea potențialului nevalorificat al țării, printre care sunt industria turismului, sectorul IT, agricultura etc.

Cabinetul de miniștri a aprobat și a prezentat Parlamentului pentru examinare proiectul legii privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Acesta a fost elaborat de către experții Ministerul Justiţiei și Serviciului Prevenirii şi Combaterii Spălării Banilor (SPCSB) și transpune selectiv la nivel naţional prevederile Directivelor Uniunii Europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Scopul proiectului este asigurarea securităţii statului, protejării sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.

Delegația Republicii Moldova, condusă de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea, a efectuat o vizită la Washington pentru a participa la Ședințele anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfășurat în perioada 10-15 octombrie 2017.

În primele zece luni ale anului curent, exporturile de mărfuri au constituit $2,3 mld., cu 3,4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1,6 mld. și reprezintă 71,0% din total exporturi, fiind în creștere cu 8,7% față de ianuarie-octombrie 2018. În același timp, reexporturile de mărfuri străine au însumat $664,4 mil. sau 29,0% din total exporturi, cu 7,5% mai puțin comparativ cu ianuarie-octombrie 2018, reexporturile de mărfuri după prelucrare au reprezentat 20,6% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, distilate de vin produse pentru înfrumusețare etc.) — 8,4%.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

Exportul moldovenesc în ţările UE în perioada ianuarie – aprilie 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a crescut cu 38,5% şi a atins cifra de $595 mil. Biroul Naţional de Statistică cominică că exportul în UE pentru primele patru luni curent a deţinut o cotă de 67,8% din totalul exporturilor (63,0% – în ianuarie-aprilie 2017). Cele mai mutle mărfuri autohtone au fost exportate în România, Italia, Germania, ţări care au majorat considerabil importul din Moldova.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Scutirea de la plata impozitului pe venitul creării și funcționării Fondului de garanție al Agenției Servicii Publice, precum și pe venitul destinat acumulării de mijloace prevăzute pentru acoperirea cheltuielilor de deservire și rambursarea creditului extern acordat în vederea implementării Primului Proiect de Cadastru, nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 din Legea nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat. Aceasta se menționează în Decizia nr. ASER-76 din 31 octombrie 2019 a Consiliului Concurenței, care a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 noiembrie. Astfel, Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor exclude măsura de sprijin din lista schemelor de ajutor de stat existent, care se raportează anual, până la data de 31 martie, Consiliului Concurenței.

În perioada 5 februarie – 21 martie 2019 se desfășoară cea de-a doua etapă a campaniei de informare și asistență pentru agenții economici cu genericul ”DCFTA info: business: Întreabă expertul”. Evenimentul are drept scop sporirea vizibilității și nivelului de cunoaștere la nivelul mediului de afaceri a prevederilor Acordului de Asociere/ Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) și oportunitățile de dezvoltare a companiilor și export în cadrul Acordului de comerț liber cu Uniunea Europeană (UE).

În I trimestru al anului curent, exportul băuturilor alcoolice moldovenești către țările UE a crescut cu 25,5%, până la $16,55 mil., comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cota țărilor UE în volumul total al exporturilor de băuturi alcoolice moldovenești a scăzut de la 35,2% în ianuarie-martie 2017 la 33,9% în aceeași perioadă a anului 2018.

Ministrul Economiei și Infrastructurii Badim Branzan a declarat că reprezentanții Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Investiții și Băncii Europene pentru Reconstrucții și Dezvoltare au confirmat disponibilitatea de a finanța proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere în Moldova. În același timp ministrul a subliniat că o parte considerabilă a fondurilor oferite de acești parteneri nu au fost încă utilizate în cadrul proiectelor existente. De exemplu, Banca Mondială are un proiect pentru reparația și construcția drumurilor din Moldova, cu un cost total de aproximativ $90 mil., dar până în prezent, doar 7% din această sumă a fost folosită.

• Парламент утвердил в окончательном чтении изменения в закон о госбюджете на 2017 г.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va beneficia de oportunitatea preluării a celor mai bune practici ale partenerilor din Lituania privind modernizarea și asigurarea securității cibernetice a sistemelor informatice din domeniile finanțelor publice, fiscal și vamal. Acesta este unul din principalele rezultate ale vizitei de studiu efectuată săptămâna trecută la Vilnius de o delegație a CTIF condusă de șeful departamentului tehnologii informaționale al instituției, Radu Cornea. Vizita delegației a fost organizată cu concursul ambasadei Republicii Moldova în Lituania în scopul familiarizării specialiștilor IT din cadrul CTIF cu experiența colegilor lituanieni privind administrarea, dezvoltarea și asigurarea securității cibernetice a sistemelor informatice de importanță statală, digitizarea serviciilor publice în conformitate cu standardele și practicile europene.

Câțiva casieri și asistenți de vânzări într-un supermarket din Spania au atacat în instanța de judecată națională faptul instalării de angajator a sistemului de supraveghere video ascuns și efectuării filmărilor activității angajaților. La examinarea cazului angajatorul a declarat că supermarketul avea pierderi economice. Pentru a investiga aceste pierderi, angajatorul reclamanților a decis să instaleze camere de supraveghere, unele fiind vizibile, iar altele erau ascunse. Reclamanții au fost informați despre camerele vizibile, nu și despre cele ascunse, iar materialele video au demonstrat faptul că reclamanții au sustras marfă.

Evoluțiile privind implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) și a Ghișeului Unic al Serviciului Vamal au fost prezentate în cadrul celei de-a VI ședințe a Comitetului de supraveghere. La reuniune au mai participat directorul adjunct al SV, Iurie Ceban, Lider de proiect din partea RM, vicedirectorul general al autorității vamale lituaniene, Vytenis Alisauskas, Lider de Proiect din partea Lituaniei, consilierul rezident de Twinning, Valdas Dovydenas, managerul de proiecte al Delegației Uniunii Europene în RM, Ekaterina Yakovleva, precum și alți reprezentanți ai proiectului Twinning. Directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, a informat reprezentanții proiectului despre procurarea, de către Serviciul Vamal, a noii versiuni a soft-ului ”Asycuda World”, care va conține și modulele pentru NCTS și Ghișeul Unic.

Comisarul european pentru comerţ avertizeazî că Uniunea se va răzbuna dacă Statele Unite suprataxează importurile de oţel. Ar putea fi prima măsură protecţionistă luată de Donald Trump, care a ordonat echipei sale să investigheze dacă nu cumva importurile reprezintă o problemă de securitate naţională. Oficialii europeni nu văd însă nicio legătură între cele două, iar căile de comunicare cu Washingtonul par să se închidă. Secretarul american al Comerţului tocmai şi-a anulat vizita în Germania fără motiv.