În conformitate cu art.1231 alin.(4) din Codul fiscal, preţul maxim de vînzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete cu filtru şi fără filtru se stabileşte de persoanele care produc ţigarete în Republica Moldova (producătorul local) sau care importă ţigarete cu filtru şi fără filtru şi se înregistrează în modul stabilit în Hotărîrea Guvernului nr.1516 din 29 decembrie 2007.

Conform Codului contravențional al RM, sancțiunea contravențională este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvârșit o contravenție. Contravențiile sunt   tipurile de încălcări  expres prevăzute de partea specială a Codului contravențional (CC). Pentru contravențiile constatate, pot fi aplicate următoarele sancțiuni:

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025 a fost votat în a doua lectură de Parlament în cadrul ședinței plenare din 19 decembrie 2024. Printre cele mai importante măsuri prevăzute pentru anul viitor figurează majorări salariale pentru unele categorii de angajați din sectorul bugetar, acordarea compensațiilor la energie, precum și majorarea prestațiilor sociale.

Data achitării la buget a sumei TVA aferente serviciilor importate, în conformitate cu art.109 alin. (2) din Codul fiscal, se consideră nu mai târziu de data depunerii declaraţiei privind T.V.A. pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcție de ce are loc mai înainte.

Începând cu 1 ianuarie 2024 în legislația fiscală națională va fi aplicat conceptul prețurilor de transfer. Reamintim că prin Legea nr. 356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023), a fost completat Codul fiscal cu un capitol nou – „Capitolul 11/2. Reguli speciale la determinarea prețurilor de transfer conform principiului lungimii brațului.”

Proiectul de lege ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2024, propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor, prevede majorarea plafonului venitului anual impozabil obținut de către persoanele fizice în vederea acordării acestora a dreptului de utilizare a scutirii personale, de la 360 mii lei până la 720 mii lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901.

Potrivit art.123 alin.(6) din Codul fiscal, nu sînt marcate obligatoriu cu “Timbru de acciz”: a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri; b) producţia alcoolică cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum şi berea; c) mărfurile supuse accizelor plasate în regimurile vamale tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, magazin duty-free;

În ședința de ieri, 16 decembrie, Parlamentul a aprobat, cu 56 de voturi, în a doua lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce ține de Politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul conține modificări la 43 de legi, acestea având ca obiectiv ajustarea legislației bugetar-fiscale și vamale la evoluția proceselor economice și sociale, consolidarea capacităților instituțiilor statului la colectarea veniturilor bugetare și eficientizării administrării fiscale și vamale, precum și susținerii mediului de afaceri în scopul dezvoltării economice sustenabile a țării.

În primele trei luni ale anului curent Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 4,6 mld. lei, depășind cu 208,7 mil. lei încasările pentru aceeași perioadă din anul precedent. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe de bilanț al activității Departamentului venituri și control vamal, convocată de directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie. Conform datelor prezentate, în structura veniturilor ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, care constituie 70,7%, urmate de accize cu 21% și taxele vamale, care au o contribuție de 5,2%. Cifrele sunt în creștere și în cazul exporturilor, valoarea cărora a crescut, în primul trimestru, cu 516,8 mil. lei, însumând peste 10,5 mld. lei.

Autoritățile continuă discuțiile privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, astăzi, 23 octombrie, documentul fiind discutat pe platforma Clubului Presei Economice, cu participarea ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarului de stat, Dorel Noroc, experților economici și reprezentanților mediului de afaceri.   Serghei Pușcuța s-a referit la contextul bugetar al anului 2020, care a fost marcat de situația epidemiologică, dar și de secetă. După cum a menționat ministrul, cea mai afectată perioadă a fost luna aprilie, când veniturile au scăzut în medie cu circa 30% comparativ cu luna similară din anul 2019. Totodată, vicepremierul a dat asigurări că în ultimele trei luni ale anului curent vom avea un sistem bugetar echilibrat, ținând cont de faptul că în această perioadă, tradițional, se efectuează cele mai multe cheltuieli din buget.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită persoanele interesate de meseria declarant vamal să se înscrie la cursul de instruire primară cu o durată de cinci săptămâni, organizat de CTIF în perioada 13 mai – 14 iunie 2019. După susținerea testelor, audienții vor primi certificate de absolvire a cursului de instruire, document necesar pentru angajare în companiile de brokeri vamali sau în calitate de declaranți vamali în nume propriu. Instruirile vor fi susținute de către formatori din cadrul Serviciului Vamal. Programul de instruire include un set de teme importante, printre care:

Articolul 102 alin.(10) din Codul fiscal reglementează că subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:  

În Monitorul oficial din 5 noiembrie curent a fost publicat Ordinul Serviciul Fiscal de Stat nr. 534 din 31 octombrie 2024 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 159/2021 privind executarea art. 227 alin. (1) și art. 229 din Codul fiscal, elaborarea căruia a fost condiționată de necesitatea aducerii

Prin prisma Legii nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) au fost efectuate modificări la Capitolul 112 al Titlului V din Codul fiscal nr.1163/1997 (CF) în partea ce vizează reguli speciale privind determinarea prețurilor de transfer conform principiului lungimii brațului.

Exportatorii vor prezenta, începând cu anul viitor, Atestatul de origine – dovada întocmită de exportatorul mărfurilor în cadrul Sistemului Generalizat de Preferințe acordat Republicii Moldova, prin care acesta confirmă, pe propria răspundere, originea mărfurilor. Prevederea este inclusă în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, fiind propusă completarea Legii cu privire la tariful vamal cu art. 243, ce va reglementa aplicarea atestatului de origine.

Cota impozitului pe venit reținută din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente de către bănci, asociații de economii şi împrumut, precum și emitenții de valori mobiliare corporative, ar putea fi redusă de la 7% la 6%.

 În scopul simplificării elaborării de către contribuabili a balanței timpului de muncă pentru anul 2022, care urmează a fi perfectată de fiecare entitate independent, propunem lista zilelor de sărbătoare oficiale și profesionale pentru anul viitor. Astfel, ținând cont de necesitatea utilizării optime de către salariați a zilelor de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, conducătorul unității, după consultarea reprezentanților salariaților, este în drept să transfere

Subiectul prețurilor de transfer este în continuare unul de actualitate, dat fiind faptul că din 1 ianuarie curent au intrat în vigoare regulile privind prețurile de transfer. Necesitatea conformării la regulile privind prețurile de transfer derivă în primul rând din prevederile legislației fiscale,

În ultimii ani, se constată o creștere semnificativă a numărului de persoane care construiesc locuințe cu forțe proprii. Acest fenomen se explică atât prin dorința de a reduce costurile, cât și prin necesitatea adaptării construcției la nevoile individuale ale fiecărei

În cazul în care organul vamal va avea suspiciuni legate de valoarea de tranzacție declarată, acesta va solicita declarantului informații suplimentare. Dacă după primirea acestor informații sau în absența unui răspuns suspiciunile nu vor fi eliminate, organul vamal poate decide că valoarea în vamă nu poate fi determinată și va înscrie în actul de inspecție motivul justificat al neacceptării metodei de tranzacție, oferind declarantului posibilitatea de a răspunde în scris, în termen de 4 ore de la recepționarea actului de inspecție, cu prezentarea dovezilor corespunzătoare. În cadrul ședinței Guvernului din 27 decembrie a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor.