Prevederile Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2020, au intrat în vigoare la 28 februarie 2021. Scopul Regulamentului este prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, precum și punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, care stabilește resposabilitatea extinsă a producătorului.

În condițiile în care unele bunuri ale entităților publice nu le aparțin cu drept de proprietate, ci se află doar în gestiune, acestea sunt obligate să urmeze anumite proceduri şi să se conformeze anumitor cerințe în procesul de circulație a acestora.

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

28.26.19 Când apare termenul obligaţiei fiscale la procurarea bunurilor imobile de la întreprinderile declarate în proces de insolvabilitate? 28.26.11 Care este modul de aplicare a TVA în cazul efectuării plății prealabile totale sau parțiale până la data de 01.01.2020 pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate conform Legii insolvabilității, care se livrează după 01.01.2020?

Agentul economic a luat de la o persoană fizică rezidentă în locațiune, pe 6 luni, un bun imobil. Deoarece în ultima lună până la expirarea contractului de locațiune contabilul-șef a demisionat nu a fost efectuată reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. Totodată, persoanei fizice i s-a recomandat să includă venitul obținut din darea în locațiune a imobilului în Declarația CET18. Este corectă o astfel de abordare în situația descrisă?

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

Liberalizarea și dezvoltarea economică în secolul XX și XXI a generat dezvoltarea mobilităţii contribuabililor, tranzacţiilor transfrontaliere şi internaţionalizarea instrumentelor financiare, dar, totodată, au determinat statele să coopereze mai mult, prin crearea sistemelor de schimb de informaţii și asistență reciprocă. Dispoziţiile legale naţionale în materia recuperării restantanțelor fiscale se aplică numai în interiorul graniţelor statelor. Prin urmare, autorităţile fiscale naţionale nu au posibilitatea de a recupera ele însele impozitele şi taxele în afara graniţelor lor. De aceea, a apărut necesitatea cooperării între state în vederea oferirii de asistenţă internaţională în materie de recuperare a restanțelor fiscale.

Conform prevederilor art. 129 pct. 9) din Codul fiscal, dare de seamă fiscală este orice declarație, informație, calcul, notă informativă, alt document, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reținerea impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere (penalităților) și/sau amenzilor ori privind alte fapte ce țin de nașterea, modificarea sau stingerea obligației fiscale.

Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, în  trimestrul III al anului 2021 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a constituit 9175,7 lei,  cu 13,6% mai mult decât în perioada similară din anul 2020 și cu 1,5% – față de trimestrul II al anului curent.   Comparativ cu trimestrul III al anului precedent, în toate activitățile economice s-au înregistrat majorări ale câștigului salarial, cele mai semnificative creșteri fiind înregistrate în sănătate și asistență socială –  cu 24,4%; informații și comunicații – cu 19,8%; activități financiare și de asigurări – cu 18,3%; agricultură, silvicultură și pescuit – cu 16,0%.

Cum poate fi suspendată calcularea impozitului pe venit aferent operațiunilor de transmitere în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzfruct, superficie) a proprietăţii imobiliare de către o persoană fizică? În conformitate cu prevederile art. 901 alin.(34) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele indicate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie (în continuare – folosință)) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea lunară a contractului, care va fi plătit lunar, cel târziu la data de 2 a lunii în curs sau în avans, în modul stabilit de SFS. Reiterăm că, persoanele menţionate au obligația, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să-l înregistreze la SFS.

 În condițiile actuale de dezvoltare, pe piață apar tot mai mulți comercianți și tot mai multe produse/servicii pentru publicul cointeresat de cumpărare. Fenomenul dat, în mod direct, crește spirtul de concurență între participanții la piață. Pentru a avea succes în condițiile unei concurențe dure, comercianții devin tot mai inventivi, atât în privința produselor/serviciilor care le propun, cât și în privința metodelor de promovare a acestora.

Domeniile de activitate ale consumatorilor non-casnici de gaze naturale, definiți ca persoane fizice sau persoane juridice, care procură de la furnizorii de gaze naturale și au activităli de bază din domeniile specificate anterior în pct. 1.10 din Dispoziția CSE nr.11 din 17 martie 2022 și a căror plăți pentru gazele naturale (fără TVA) consumate lunar reprezintă cel puțin 5% din volumul de vânzări din luna respective sunt extinse.   Comisia Situații Excepționale a publicat Dispoziția nr.18 din 28 aprilie curent, potrivit căreia dreptul de a solicita compensații pentru diferența de preț în urma majorării prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale pentru perioada ianuarie-martie 2022 este oferit și pentru următoarele coduri CAEM:

Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (în continuare - Legea nr. 308/2017) stabilește cadrul de reglementare privind măsurile de prevenire

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie: a) valoarea activelor de capital procurate; b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;

În perioada ianuarie – mai 2020, Serviciul Fiscal de Stat a continuat măsurile de conformare și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Ca urmare a acțiunilor întreprinse, au fost identificate 1 450 persoane fizice ce dau în locațiune/chirie bunuri imobile.   Totodată, în aceeași perioadă a fost încasat impozit pe venit aferent operațiunilor de predare în posesie și/sau folosință a proprietății imobiliare în sumă de 9 208,3 mii lei, cu 474,6 mii lei (5,15 %) mai mult decât în perioada similară a anului precedent. În perioada ianuarie – mai 2019 suma impozitului încasat a constituit 8 733,7 mii lei.   În rezultat, în perioada respectivă s-au înregistrat la SFS 4492 contracte de locațiune/chirie.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) și e) din Codul fiscal (CF), contribuabilul este obligat să ţină contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat (SFS) şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor

Potrivit prevederilor art.95 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, obiecte impozabile cu TVA constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentînd rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova.

Subiecți ai impunerii ce urmează să înregistreze contractul de locațiune la Serviciul Fiscal de Stat sunt persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele specificate la art.90 din Codul fiscal, în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară.

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.