În ediția revistei „monitorul fiscal. FISC. md” din decembrie 2020 este publicată continuarea articolului „Ghidul privind amortizarea mijloacelor fixe: aspecte contabile și fiscale”, în care sunt analizate aspectele determinării și deducerii cheltuielilor pentru reparații. Autorul Ghidului, Marina Brihuneț, reamintește modul de atribuire a cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate în conformitate cu SNC sau IFRS.  

Pe agenda ședinței secretarilor generali de mâine,  13 august curent,  este inclus proiectul hotărârii pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la Inspecția Financiară.   Documentul reglementează statutul, cadrul juridic, principiile fundamentale de activiatte, atribuțiile, drepturile, obligațiile, modul de organizare și funcționare a Inspecției Financiare.

 Întreprinderea dispune de staţii de alimentare cu combustibil, amplasate  pe tot teritoriul RM. Contoarele de evidență a combustibilului sunt amplasate pe terenurile private ale întreprinderii. În acest sens apar următoarele întrebări: • pot fi considerate terenurile private zonă a drumului public și/sau zonă de protecţie a acestuia?

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

În conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială toate entitățile care practică activitate agricolă, inclusiv avicultura, activități auxiliare ale agriculturii, indiferent de forma organizatorico-juridică, precum și gospodăriile țărănești (de fermier) care dispun de 50 ha și mai

Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna martie 2018 faţă de februarie 2018 a constituit 100,1%. Informația privind IPC este publicată în Monitorul Oficial din 13 aprilie curent. Creşterea preţurilor medii de consum cu 0,1% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,6 %. Astfel, în perioada vizată o creştere semnificativă a preţurilor s-a înregistrat la unele produsele alimentare, cum ar fi cartofi – cu 7,5%, legume proaspete – cu 5,9%, fructe proaspete – cu 3,6%, peşte proaspăt şi congelat – cu 1,0%, miez de nucă – cu 0,8%, unt ţărănesc – cu 0,6%, caşcaval şi miere de albine – cu câte 0,4%.

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Reieşind din prevederile art. 283 alin. (1) al Codului fiscal, de scutire de plata impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar beneficiază categoriile de persoane fizice indicate la lit. h)–l), respectiv:  h) persoanele de vîrstă pensionară, persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoanele cu dizabilităţi din copilărie, persoanele cu dizabilităţi medii (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate); 

În scopul aprobării unor măsuri de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor din sectorul real în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID 19, de către Executivul RM a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.316/2021 (în continuare – HG nr.316/2021). Aceasta include 3 anexe: Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat  a indemnizațiilor salariaților cu copii cu vârsta de până la 12 ani și copii cu dezabilități, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim cu prezență fizică (în continuare – Anexa nr. 1);

În conformitate cu prevederile pct.78-79 al SNC „CPD” restituirea subvențiilor se înregistrează ca diminuare a veniturilor anticipate și a valorii activelor rambursate sau majorare (restabilire) a datoriilor față de stat și/sau alți creditori decontate anterior. În cazul în care suma subvenției rambursate depășește venitul anticipat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște ca cheltuieli curente.

În relațiile comerciale, începând cu procesul de negocieri și chiar la încheierea contractului, părțile tind să descrie exact toate regulile, drepturile, obligațiile și modul de realizare a acestora, astfel încât contractul încheiat să devină legea acestora și să guverneze relațiile născute din contract.   Cu toate că intrarea într-o relație comercială presupune din start atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului, nu este exclusă apariția unui impediment care să nu permită realizarea obligațiilor conform înțelegerii inițiale.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Serviciul Fiscal de Stat continuă să monitorizeze activitatea agenților economici din diverse domenii și să evalueze nivelul de conformare voluntară al acestora. În acest context, SFS continuă să popularizeze legislația fiscală prin informarea entităților din domeniile cu risc sporit de desfășurare ilicită a activității de întreprinzător.   În cadrul acțiunilor de informare și conformare care vor continua în perioada următoare va fi acordată asistenţă şi consultanţă  sub aspectul înregistrării activităţii în una din formele organizatorico-juridice prevăzute de legislație și se vor înmâna pliante informative.

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice,  diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de  materiale circulante.   În ediția revistei „monitorul.FISC.md” din iunie este publicat articolul semnat de Elena Taban „Particularitățile contabilității stocurilor de materiale circulante în entitățile bugetare”,

Potrivit art.102 alin. (1) din Codul fiscal, pentru serviciile importate, procurate de către subiecţii impozabili pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător, deducerea sumei TVA se permite pentru sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate la buget.

Progresul tehnologic ne dă peste cap realitatea legislativă fiscală, precum şi practica contabilă existentă. Apar diverse situații, din ce în ce mai complexe, generate de noile forme de business şi metodele/instrumentele moderne de plată. În momentul de faţă, deseori se întâmplă că produsele IT pot fi valorificate („monetizate”) de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta de multe ori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea şi crearea acestor produse software: aplicații, website-uri etc.

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce are drept scop excluderea neclarităților și interpretărilor echivoce aferente operaţiunilor de intervenţie care sunt considerate minime şi nu satisfac criteriile prelucrării suficiente în cazul mărfurilor cu statut de produse în Zona Economică Liberă (ZEL). Proiectul prevede completarea Hotărârii cu privire la regulile de origine a mărfurilor în partea ce vizează acțiunile ce nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii cu noțiunea „simple”.

Conform art. 6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, începând cu 1 ianuarie 2021, întreprinderea are dreptul să efectueze în raport cu alte întreprinderi plăţi în numerar în sumă ce nu depăşeşte 10 000  lei pentru fiecare tranzacţie, dar nu mai mult de 100 000 lei lunar. Din conținutul prevederilor menționate supra apare întrebarea: cine va fi sancționat în cazul în care între două întreprinderi se efectuează achitări în numerar care depășesc limita de 10 000 lei pentru fiecare tranzacție?