Din 1 ianuarie 2021 a intrat în vigoare noua redacție a art. 167 din Codul fiscal, acesta fiind suplinit prin Legea nr. 257/2020 cu noțiunea  conturi de plăți. Articolul respectiv reglementează obligaţiile în cazul deschiderii, modificării sau închiderii conturilor bancare a părților implicate, inclusiv atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în cazul evidenței conturilor contribuabililor în instituţiile financiare (sucursalele sau filialele acestora).   Respectiv, cont bancar și /sau de plăți constituie un cont deschis în una din băncile (sucursala acesteia) din RM sau din străinătate și/sau din societățile de plată autorizare de Banca Națională a Moldovei participante la

Prin voucher înțelegem bonul, certificatul, chitanța, adeverința garantată de cineva, în anumite condiții (de exemplu, în anumite perioade de valabilitate), oferind posesorului o anumită sumă de bani pentru procurarea unui bun sau acces la un serviciu în anumite locuri și în limita valorii indicate.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis în ședința din 30 aprilie 2021, cu vot unanim,  să mențină la nivelul actual rata de bază și facilitățile permanente. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este în continuare 2,65% anual, iar ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight  rămân în mărime de 5,15% și, respectiv, 0,15% anual.   Totodată, se diminuează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 mai 2021 – 15 iunie 2021 cu 2,0 puncte procentuale,

Banca Naţională a Moldovei comunică că, drept rezultat al conlucrării al BNM cu Banca Comercială Română și Banca Transilvania, leul moldovenesc va fi acceptat pentru operațiuni de schimb valutar și tranzacții bancare în România. La solicitarea BNM, cele două mai mari bănci licențiate din România, cu o cotă cumulativă de circa o treime din piața bancară românească, vor lansa serviciul de schimb valutar lei moldovenești (MDL) contra lei românești (RON) de către persoanele fizice pe teritoriul României, precum și serviciul de transferuri bancare în lei moldovenești de către una dintre acestea.

Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) (în continuare Declarația) precum si Regulamentul privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit sînt reglementate de prevederile Ordinului Ministerului Finanţelor nr.150 din 05.09.2018.

În conformitate cu prevederile Codului fiscal nr.1163/1997: - livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești [...] (art.93 pct.3)); - obiecte impozabile cu TVA constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentînd rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova (art.95 alin.(1) lit.a)).

Noțiunea mărcii și semnele ce pot fi înregistrate ca marcă În conformitate cu art.2 din Legea nr.38/2008 privind protecția mărcilor, marca este orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care serveşte la individualizarea şi deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei

Produsele IT pot fi „monetizate” de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta deseori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea și crearea produselor software: aplicații, website-uri etc. Aplicația AdSense este o modalitate gratuită și simplă de a câștiga bani, afișând anunțuri lângă conținutul online.   În articolul „Google AdSense: aspecte contabile și fiscale” publicat în ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, autorul Andrei Jizdan afirmă că, utilizând aplicația de publicitate, companiile IT pot afișa reclamă textuală, imagine sau video pe site-urile personale. Aceste afișări sunt administrate de Google și generează venituri fie pe click, fie pe afișare.

În conformitate cu prevederile alin. (61) art. 261 din Codul fiscal (în continuare – CF), prin derogare de la prevederile alin. (6), întreprinderile mari, altele decât cele clasificate în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii (în continuare – Legea

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre finalizarea celei de a treia etape a „Loteriei fiscale” și anunță startul celei de-a IV-a etape a concursului.   Astfel, per total, de la începutul anului curent, în cadrul celor trei etape trimestriale și o ediție specială, la „Loteria fiscală” au participat 32, 87 mil. de tranzacții în valoare totală de 9, 509 mld. lei. În urma tragerii la sorți, au fost desemnați 625 de câștigători. Aceștia au ridicat premii în valoare de câte 1000 lei (525 de persoane) și 1500 lei (100 de persoane, în cazul ediției speciale dedicate sărbătorilor de Paști). Până în prezent au fost oferite premii în valoare de 675 mii lei.

Conform art. 95 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012, constituie obiect impozabil cu TVA.

Firma X procură un bun imobil gajat la bancă, pe care îl deține firma Y, respectiv achitarea pentru bun,  firma X o face băncii, de la care primește act de primire-predare.  La rândul său, firma Y refuză să elibereze factura fiscală pentru bunul dat. Are dreptul firma Y să nu elibereze factura pentru imobil?     Potrivit prevederilor art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea mărfurilor gajate din numele debitorului gajist constituie livrare de mărfuri.

Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 115 din 15 septembrie 2021 cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii (Documentația) a intrat în vigoare vineri, 1 octombrie, odată cu publicarea acestuia în „MO”. Documentul a fost elaborat în scopul asigurării aplicării unei metodologii unice privind procedurile de achiziții publice de bunuri și servicii și reprezintă o instrucțiune pentru autoritățile contractante și ofertanți, care urmează a fi utilizată la inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziții publice de bunuri și servicii.   Totodată, documentul prevede că, în cazul procedurilor de achiziție inițiate și desfășurate prin cererea ofertelor de prețuri și achizițiilor de valoare mică,

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

(29.1.7.9.3) Se reține oare impozitul pe venit la sursa de plată din suma dobânzii capitalizate la contul persoanei fizice rezidente în conformitate cu contractul de depozit încheiat cu banca?

În anul 2021, gospodăria țărănească „X”, plătitoare a TVA, deoarece nu respecta condițiile din art. 3 alin. (2) din CF a fost lichidată, iar drept consecință a fost creată o SRL, astfel având loc reorganizarea GȚ în SRL. În cazul examinat, care este modalitatea de declarare a obligațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2021? Pentru început e necesar de menționat că, în baza art. 3 alin. (2) din Legea privind gospodăriile ţărănești (de fermier) nr. 1353-XIV din 03.11.2000 (Legea nr. 1353/2000), suprafaţa terenurilor și mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale GȚ trebuie să asigure utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50% anual) a muncii personale a membrilor ei.

Astăzi, 26 octombrie curent, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), în parteneriat cu Programul USAID Reforme Structurale în Moldova, a lansat serviciul digital „E-Aviz de atestare a impedimentului justificator de neexecutare a obligației (forța majoră)”.

Astăzi, 9 septembrie, a fost lansată pagina https://ghidulafacerii.ebrd.md/ ce va oferi suport juridic și va ghida întreprinderile aflate într-un climat economic dificil. Pagina web conține șase ghiduri cu recomandări și instrumente pentru a ajuta întreprinderile să-și îmbunătățească reziliența în perioade dificile și anume: Restructurează afacerea; Gestionează eficient finanțele; Digitalizează afacerea; Gestionează eficient afacerea; Gestionează cu succes personalul Dezvoltă strategia de business.

În perioada 27-29 octombrie 2020, Centrul de instruire din cadrul Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF),  a desfășurat un curs online, pe platforma Zoom, cu genericul „Activitatea de audit intern în contextul pandemiei COVID-19”. Evenimentul a vizat acțiunile ce au fost și pot fi întreprinse în contextul pandemiei, cum pot fi realizate activitățile de audit intern în situația existentă, care sunt provocările, cum pot fi acestea depășite, la ce resurse se poate apela și, nu în ultimul rând, experiența internațională (PEMPAL), ultima prezentată în ziua de încheiere a seminarului.

Potrivit art.50 alin.(7) din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare,  pe parcursul a 2 ani de la data intrării în vigoare a legii (1 ianuarie 2019), pentru obţinerea certificatului de calificare al auditorului participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară, auditorii susţin examene şi primesc certificatele de calificare la Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare. După expirarea termenului, CNPF nu mai este autoritatea abilitată cu certificarea auditorului, actele respective fiind eliberate de către Consiliul de supraveghere publică a auditului.   În acest context, CNPF a elaborat și propune spre consultări publice un proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului