Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Ion Sturzu, a menționat la întrevederea subgrupurilor de lucru desfășurată luni, 16 septembrie 2019, la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol, că există o deschidere maximă din partea băncilor licențiate de la Chișinău de a conlucra cu agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană. Oficialul BNM a precizat că băncile își tratează clienții în mod echitabil, iar singura condiție impusă este respectarea legislației. „Republica Moldova se aliniază cerințelor internaționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Astfel, în anul 2018, a intrat în vigoare Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, conform căreia clienții băncilor trebuie să fie transparenți în realizarea tranzacțiilor.

În trimestrul I al anului 2020 datoria totală a Republicii Moldova față de creditorii bilaterali s-a redus cu $28,04 mil. sau cu 11,9%, constituind la sfârșitul lunii martie $208,52 mil., comunică Banca Națională a Moldovei.    Potrivit datelor făcute publice de regulator, cel mai mare creditor bilateral al Moldovei rămâne România cu o pondere de 28,5% din volumul total al datoriei, fiind urmată de Japonia cu ponderea de 27,9% și Rusia (14,5%).   În trimestrul I al anului curent datoria țării noastre față de România s-a redus cu 26,7%  (de la $81,14 mil. la sfârșitul anului 2019 până la $59,5 mil., față de Japonia – cu 0,12% (de la $58,16 mil. la $58,09 mil.), iar față de Federația Rusă – cu 12,1% (de la $34,4 mil. la $30,23 mil.).

Banca Națională a Moldovei anunță că Comitetul executiv al BNM a votat unanim, în cadrul ședinței extraordinare din 20 martie, diminuarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 1,25%, până la 3,25 la sută anual. La fel, au fost micșorate ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight până la 6,25 la sută și, respectiv, 0,25 la sută anual. Totodată, a fost micșorată cu 2,5% norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă și majorată cu 1,0% norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă.

Firma X procură un bun imobil gajat la bancă, pe care îl deține firma Y, respectiv achitarea pentru bun,  firma X o face băncii, de la care primește act de primire-predare.  La rândul său, firma Y refuză să elibereze factura fiscală pentru bunul dat. Are dreptul firma Y să nu elibereze factura pentru imobil?     Potrivit prevederilor art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea mărfurilor gajate din numele debitorului gajist constituie livrare de mărfuri.

În perioada 27-29 octombrie 2020, Centrul de instruire din cadrul Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF),  a desfășurat un curs online, pe platforma Zoom, cu genericul „Activitatea de audit intern în contextul pandemiei COVID-19”. Evenimentul a vizat acțiunile ce au fost și pot fi întreprinse în contextul pandemiei, cum pot fi realizate activitățile de audit intern în situația existentă, care sunt provocările, cum pot fi acestea depășite, la ce resurse se poate apela și, nu în ultimul rând, experiența internațională (PEMPAL), ultima prezentată în ziua de încheiere a seminarului.

Banca Națională a Moldovei (BNM) impune un șir de măsuri care să prevină răspândirea virusului COVID-19 și care să asigure în continuare funcționalitatea sistemului financiar-bancar al țării. Măsurile sunt necesare pentru a proteja sănătatea angajaților băncilor și a clienților lor pentru ca aceștia să beneficieze fără întrerupere de serviciile solicitate. În acest sens, BNM îndeamnă cetățenii să respecte strict regulile de comportament și de igienă, iar dacă prezența fizică nu este obligatorie, se recomandă utilizarea sistemelor de deservire la distanță, a instrumentelor și serviciilor de plată fără numerar, cum ar fi aplicațiile internet-payments, mobile payments, cardurile de plată, transferul de credit (ordinul de plată), care permit efectuarea plăţilor de la orice calculator sau dispozitiv mobil.

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Din 22 martie 2019, persoanele care practică activități declarate prin lege ca activități ce constituie monopol de stat vor fi scutite de taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii. În Monitorul Oficial de vineri a fost publicată Legea nr. 26 din 11 martie 2019 pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, art. 295 din Codul fiscal a fost completat cu prevederi de înlesniri la plata taxelor locale. Norma (lit.g2) prevede scutirea de la achitarea taxei pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii.

Serviciul Fiscal de Stat a finalizat campania de conformare a persoanelor fizice, care dau în chirie bunuri imobile şi s-a desfășurat pe întreg teritoriul țării în perioada 1 iulie – 30 noiembrie 2017.

Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din CF, la serviciile importate termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.    Astfel, legislația stabilește două fapte economice care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în funcție de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.

Conform prevederilor art. 4 alin. (1) al Legii asociaţiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), asociaţia de economii și împrumut (AEÎ) are drept scop sprijinirea activităţilor legale ale membrilor săi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor economice și sociale ale acestora prin acordarea serviciilor specificate la art. 7 din Legea nr. 139/2007.12 Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 139/2007 stabilește lista serviciilor prestate de asociație membrilor săi, în funcţie de categoria licenţei deținute, după cum urmează:

Banca Națională a Moldovei a propus spre consultarea publică proiectul Hotărârii Comitetului executiv al BNM „Pentru modificarea Regulamentului privind prestarea serviciilor de plată prin intermediul sistemelor automatizate de deservire la distanță, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.62/2017”.

1. (28.17.35) Arhiva: Care regim fiscal privind TVA se va aplica de către unitatea comercială, în cadrul desfășurării activității de comerț cu ridicata și cu amănuntul clasificate la secțiunea G din CAEM, pentru livrările produselor alimentare, băuturilor destinate consumului imediat, efectuate în cadrul activității sale secundare? 2. (28.17.32): Arhiva Care regim fiscal privind TVA se aplică față de produsele alimentare și băuturile livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de alimentaţie publică conform secţiunii I a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei?

Ediția specială I a concursului „Loteria fiscală” dedicată sărbătorilor de Paști, care s-a desfășurat pe parcursul lunii aprilie, s-a finalizat. Astfel, au fost desemnați cei 100 de câștigători care vor primi câte 1 500 de lei, iar lista câștigătorilor poate fi accesată aici. Premiile vor fi transferate câștigătorilor pe conturile de card, în maximum 10 zile după publicarea listei.

În anul 2020, economia Republicii Moldova ar putea crește cu 3,6%, iar în anul 2021 creșterea economică în Moldova se prognozează a fi la nivel de 3,8%. Prognozele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de Biroul Băncii Mondiale în Moldova, fiind prezentate perspectivele economice pentru țara noastră. În cadrul evenimentului au fost trecute în revistă evoluțiile recente ale economiei RM. Astfel, reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, având o contribuție de 3,2% la consumul privat.

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 9704 locuri de muncă vacante, în creștere față de numărul înregistrat la sfârșitul lunii februarie (9200). Cele mai multe dintre acestea sunt în Chișinău – 3035 și Bălți – 1836. În UTA Găgăuzia erau înregistrate 207 posturi vacante. În același timp, cele mai puține locuri de muncă libere sunt în Dubăsari – 35. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1769 locuri de muncă vacante, ceea ce reprezintă 18% din numărul total de locuri vacante.

Modul de calculare a salariului mediu se aplică la calcularea salariului mediu al personalului încadrat, în bază de contract individual de muncă, atât pentru angajații de bază, cât și pentru cei care prestează munca prin cumul la entități, în organizații și instituții, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică. Mai multe despre calcularea salariului mediu veți găsi în ediția nr. 7(55) a Publicației Periodice „monitorul fiscal FISC.md”, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul intitulat „Ghidul cu privire la calcularea salariului mediu” este disponibil în rubrica Contabilitate practică și este elaborat de Marina Brihuneț.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;