Creditele acordate în cadrul Programului de stimulare a investițiilor „373” vor putea fi completate cu alte instrumente de susținere non-financiară și financiară nerambursabile destinate întreprinderilor

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

Rezidenții parcului IT, fiind înregistrați și având sediul (adresa juridică) în RM, desfășoară activitate inclusiv prin intermediul salariaților care prestează munca la distanță pe teritoriul RM și/sau în afara acestuia. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate

În cadrul ședinței plenare de astăzi, 6 august 2021, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului și a aprobat Programul de activitate al noului Executiv. Astfel, Guvernul condus de prim-ministrul Natalia Gavrilița,  are următoarea componență: Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene – Nicu Popescu (viceprim-ministru) Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale – Andrei Spînu (viceprim-ministru)

Aprobarea strategiei de dezvoltare locală, a parteneriatelor locale, regionale, naționale și internaționale, atragerea surselor financiare pentru implementarea strategiei, asigurarea implementării proiectelor de dezvoltare, precum și realizarea altor sarcini suplimentare agreate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (organul central de specialitate) sunt atribuțiile Grupurilor de Acțiune Locală (GAL).   Legea nr. 50 din 9 aprilie 2021 cu privire la grupurile de acțiune locală a fost publicată Monitorul Oficial din 14 mai curent și va intra în vigoare peste o lună de la data publicării, respective, la 14 iunie 2021.  

Proiectul de lege  ce prevede intervenția în 30 de acte legislative vor fi modificate în scopul depășirii constrângerilor existente care limitează posibilitățile de interacțiune digitală a examinat astăzi, 14 octombrie 2021, în Parlament, fiind votat în prima lectură. Astfel, este propusă excluderea unor proceduri care obligă antreprenorii să se prezinte fizic la Agenția Servicii Publice și, concomitent, includerea prevederilor care ar facilita interacțiunea la distantă. Respectiv, înregistrarea și modificarea documentelor va fi posibilă cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate.

Interacțiunea dintre mediul de afaceri și autorități va deveni mai eficientă și mai operativă datorită noii aplicații lansate cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare – Mobile BizRadar (Comunitatea Virtuală a Oamenilor de Afaceri din Moldova), comunică Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM.

Dezvoltarea și promovarea întreprinderilor sociale poate avea ca rezultat câștiguri pe termen scurt și lung pentru bugetele publice prin reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor fiscale în comparație cu alte metode de abordare a problemelor sociale, însă lipsa de înțelegere a dimensiunii economice și sociale pe care o au întreprinderile sociale este una din barierele ce afectează credibilitatea acestora în piața economică. Faptul este constatat în Planul național de dezvoltare a antreprenoriatului social pentru anii 2020-2025. Documentul a fost elaborat pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii ca urmare a contractului de asistență tehnică și financiară pe care îl are încheiat cu

Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce ține de politica fiscală și vamală pentru anul curent prevede intervenții și la capitolul activități parcurilor pentru tehnologia informației (parc IT). În continuare venim cu precizări ce țin modificările operate, recapitulând prevederile anterioare.   Care este regimul de impozitare a venitului obţinut de către Administrația parcului IT?

Antreprenorii care au comis încălcări fiscale în sumă de până la 5000 lei și cetățenii a căror încălcări constatate nu depășesc 500 lei nu vor fi sancționați, dar, după cum prevede art. 235 alin 11 din Codul fiscal, vor fi aplicate avertizări. Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au aprobat, pentru a fi prezentat în prima lectură în ședință plenară a Parlamentului, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 231 (alin.4) din CF.   Potrivit  legislației fiscale în vigoare, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei

Regulamentul privind dobândirea, confirmarea și dezvoltarea calificării profesionale în domeniul auditului intern în sectorul public urmează a fi modificat. Un proiect de modificare a HG nr. 556/2019 prin care a fost aprobat Regulamentul respectiv este propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.

100 de tineri antreprenori și persoane interesate să lanseze o afacere au participat, în perioada 13–15 august 2025, la Bălți, la cea de-a doua rundă a programului

Programul de Ecologizare a ÎMM este unul de susținere a dezvoltării mediul de afaceri și reprezintă un complex de activități cu o abordare integrată de suport în introducerea practicilor de ecologizare în procesele de producere și prestare a serviciilor, reamintește  Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Implementarea acțiunilor de ecologizare permite sporirea potențialului companiei de a se extinde pe piețe de desfacere, aplicarea modelelor de producție și consum durabile; introducerea eco-inovațiilor în procesele tehnologice; prevenirea poluării, reducerea și gestionarea deșeurilor, etc.

Proiectul de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2022 (nr. 204 din 6 decembrie 2021) a fost astăzi reexaminat în plenul Parlamentului și aprobat cu votul a 59 de deputați.Reamintim, documentul a fost votat în lectura a doua în cadrul ședinței din 6 decembrie curent, însă a fost restituit deputaților de către Președintele țării din motivul avizului negativ al Guvernului la un amendament motivat prin faptul că majorarea remunerării judecătorilor depășește cadrul de resurse disponibile, neavând acoperire financiară.

Veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul curent ar putea fi majorate cu 86087,9 mii lei sau cu 0,7% față de indicatorul aprobat (până la 12,3 mld. lei), în timp ce cheltuielile ar putea crește cu 331087,9 mii lei sau cu 2,7% față de suma aprobată și vor constitui 12,6 mld. lei. Deficitul bugetar al FAOAM pentru anul curent ar putea constitui 245000,0 mii lei, acoperirea acestuia fiind preconizată din contul soldului mijloacelor financiare înregistrate la începutul anului în volum de 674689,8 mii lei.   Ministerul Sănătății propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.207/2021 fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2022.

Indicele prețurilor de consum menținut în limita de 5,7%, exportul de produse majorat cu 9,4%, crearea a 300 de afaceri noi și circa 900 de locuri de muncă prin programele de stat pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii sunt obiectivele ce se conțin în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 (în continuare – Plan). Documentul a fost aprobat de Executiv și publicat în „Monitorul oficial”. La compartimentul dezvoltarea economică durabilă Planul mai prevede elaborarea și aprobarea în perioada vizată a trei programe noi în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii;

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Totalitatea de obligaţii impuse producătorilor pentru recuperarea, valorificarea și reciclarea produselor scoase din uz este tot mai frecvent pusă în discuție, ținând cont că conceptul de responsabilitate extinsă a producătorului a fost introdus în legislația națională odată cu adoptarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, însă mecanismul va deveni obligatoriu în țara noastră începând cu anul 2023.   Despre implementarea acestui concept în Republica Moldova, prin preluarea celor mai bune practici privind instrumentele economice și fiscale în crearea procesului de management al deșeurilor de ambalaje din țările UE s-a discutat în cadrul evenimentului cu genericul

Un nou proiect axat pe susținerea implementării serviciilor moderne conexe transportului public prin utilizarea combustibililor curați (gaz natural comprimat și gaz petrolier lichefiat), precum și a energiei generate de resurse regenerabile, a fost lansat în Republica Moldova.   Proiectul „Facilitarea investițiilor publice verzi în Moldova: Implementarea Programului pentru Transport Public Curat” finanțat în cadrul programului „Uniunea Europeană pentru Mediu” (EU4Environment) urmează a fi implementat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului și Ministerul Economiei şi Infrastructurii, cu susținerea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii august 2021, a atins nivelul de 73,5 mld. lei. Potrivit datelor din Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova publicat de Ministerul Economiei, datoria internă, care deține ponderea 45,3% în valoarea totală a datoriei de stat, a atins 33,3 mld. lei și a crescut cu 20,6% față de aceeași situație din anul precedent. Datoria de stat externă, cu o pondere de 54,7% în total, de a însumat 40,2 mld. lei, majorându-se cu 19,6%.   Autorii raportului explică majorarea nivelului de îndatorare a țării prin faptul că Guvernul a fost nevoit să apeleze la împrumuturi interne și externe pentru a putea acoperi cheltuielilor bugetare ce țin de depășirea consecințelor