Prin sentința din 27 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, cetăţeanul R.I. a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2441 alin. (2)din Codul penal “Evaziunea fiscală a persoanelor fizice”, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2 500 UC.

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

În primele patru luni ale anului curent în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM) au fost acumulate venituri proprii în sumă de 1,542 mld. lei, anunță Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Potrivit datelor, acumulările au depășit cu circa 257 mil. lei sau cu 20% veniturile din perioada similară a anului precedent. Cele mai multe venituri provin din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu, care au fost de peste 1,435 mld. lei sau cu circa 248 mil. lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

Codul muncii. Reglementarea raporturilor de muncă Totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate de Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (CM) alăturat, de Constituția Republicii Moldova, de alte legi și acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii:

Veniturile bugetului asigurărilor sociale în anul 2018 vor constitui 19 247 518,1 mii lei, în creștere cu 9,9% față de anul trecut, iar cheltuielile sunt stabilite în mărime de 19 312 518,1 mii lei. Legea asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017.

În Monitorul Oficial nr. 364-370 din 20 octombrie 2017 a fost publicată Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă. Examinând prevederile Legii, vom analiza impactul acesteia din prisma angajatorului, a operatorilor economici care emit tichete de masă şi a unităților comerciale/de alimentaţie publică, de la care salariaţii vor putea procura produse alimentare în baza tichetelor de masă.

La data de 25 ianuarie 2020, survine termenul limită de prezentare a: — Notei de informare privind salariul şi alte plăti efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (forma IALS 18) — Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR 14) — Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI 17).

Serviciul Fiscal de Stat va fi autoritatea pentru care autoritățile publice îndreptăţite să revendice drepturile supuse executării vor emite mandatele respective. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public. Proiectul documentului este elaborat în scopul punerii în aplicare a prevederilor Titlului VII, Capitolul II din Codul administrativ, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019 și reglementează executarea creanţelor băneşti bazate pe dispoziţii de drept public, competenţa pentru executarea cărora revine SFS.

Cum se calculează dobânda de întârziere în caz de reţinere din vina angajatorului a plăţilor datorate salariatului?

Lipsa marcajului produselor alimentare în limba de stat sau traducerea incorectă a acestuia, neindicarea tuturor ingredientelor utilizate la fabricarea produsului (inclusive a celor ce pot provoca alergii), indicarea eronată a componenților din rețetă, indicarea incorectă a masei nete a produselor sunt doar unele aspect depistate în cadrul controalelor ANSA la entitățile economice din domeniul alimentar, care sunt obligate să aplice prevederile Legii nr. 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Amintim, aceasta a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2019. În procesul de implementare a Legii nr.279 atât operatorii din domeniul alimentației publice cât și inspectorii au depistat mai multe lacune, care au fost puse în discuție în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și operatori din domeniu.

Transferul în timp real al datelor fiscale de la echipamentele de casă și control (ECC) către serverul Serviciului Fiscal de Stat, analiza datelor financiare, automatizarea proceselor de evidență, administrare și monitorizare a vânzărilor, precum și verificare on-line de către consumatorii finali a veridicității și integrității bonurilor fiscale primite vor fi posibile prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA MEV). Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea conceptului tehnic al SIA MEV este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul descrie scopul, obiectivele, funcțiile și arhitectura sistemului, stabilește posesorul, deținătorul, furnizorii de date și utilizatorii acestuia.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2019. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, sunt câțiva factori importanți care au determinat rectificarea bugetului și anume — implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, revizuirea programelor de cheltuieli, ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din reestimarea prognozelor principalilor indicatori macroeconomici și mersul executării bugetului în primul semestru, deblocarea finanțării suportului bugetar din partea donatorilor și consolidarea administrării fiscale.

Care sunt modalitățile de plată a produselor petroliere principale şi a gazului lichefiat în comerțul cu amănuntul? Regulamentul de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, aprobat prin HG nr. 1117 din 22 august 2002, stabileşte că comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale şi a gazelor lichefiate în alte locuri decât la stațiile certificate de alimentare cu produse petroliere principale şi gaze lichefiate, precum şi recepționarea plăților pentru produsele petroliere principale şi gazele lichefiate livrate în alte locuri decât la ghişeul de plată nu se admite.

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

În procesul controlului fiscal al corectitudinii calculării impozitului pe venitul persoanei fizice, suplimentar s-au calculat 342 lei impozit pe venitul sub formă de salariu. De asemenea, trebuie să achit încă 102 lei amendă și 23 lei majorare de întârziere.

În conformitate cu prevederile art.121 alin.(1) din Codul fiscal, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înțelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.

În cadrul întreprinderii cu investiţii străine lucrează atât cetăţeni ai Republicii Moldova, cât şi cetăţeni străini. Este oare obligată această întreprindere să efectueze asigurarea socială şi medicală a cetăţenilor străini angajaţi prin contract civil de muncă? În conformitate cu art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea nr. 489) persoană asigurată se consideră persoana fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, care are obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Contribuabilul o va putea utiliza scutirea pentru persoana întreținută dacă, la situația de 30 septembrie și 31 decembrie 2018, va întruni anumite condiții. Ce presupun acestea? Pentru persoanele întreținute, în sensul art. 35 din Codul fiscal, suma scutirii, pe perioade fiscale, este de 8460 și 750 de lei pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, a persoanelor cu dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 4500 de lei.

Se prevede subvenționarea în avans a trei măsuri de sprijin pe segmentul dezvoltării rurale din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDARM): îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale;renovarea și dezvoltarea localității rurale;diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole. Pentru fiecare dintre măsurile menționate, alocația financiară anuală din Fond va constitui un cuantum de până la 5%, ce reprezintă circa 45 mil. lei, în conformitate cu sursele alocate Fondului în Legea bugetului de stat pentru anul 2019.

La 31 martie 2019, ultima duminică a lunii curente, la ora 2.00, Republica Moldova va trece la ora de vară. Acele ceasornicului vor fi trecute cu o oră înainte. Amintim, că, în luna februarie a anului 2018, circa 80 de deputaţi ai Parlamentului European au venit cu iniţiativa de anulare a trecerii la ora de vară, deoarece efectele economice ale acestei acţiuni sunt neesenţiale. Parlamentul European a adoptat o Rezoluție prin care a cerut Comisiei Europene să efectueze o evaluare a Directivei 2000/84/CE și, în caz de necesitate, să prezinte propuneri de revizuire a acesteia. Comisia Europeană o organizat o consultare publică, la care 84% dintre europeni au răspuns în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei.