Membri ai consiliului de administraţie sau ai comisiei de cenzori a întreprinderii de stat nu pot fi conducătorii autorităţii publice centrale; personalul încadrat în cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; persoanele cu o vechime totală de muncă mai mică de 3 ani; administratorul şi contabilul-şef ai întreprinderii; persoanele condamnate pentru infracţiuni în privinţa patrimoniului, de corupţie în sectorul privat, care cad sub incompatibilităţile şi restricţiile prevăzute la art.16–21 din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, precum şi cărora nu le-au fost stinse antecedentele penale. Totodată, membru al consiliului de administrație al întreprinderii nu poate fi concomitent și membru al comisiei de cenzori și viceversa.

Începem în forță un an nou plin de evenimente, schimbări în diferite domenii și provocări. După ce am oferit contribuabililor în primele zile ale lunii ianuarie ediția actualizată a Codului fiscal, în februarie venim cu primul număr din anul 2020 al revistei „monitorul fiscal FISC.md”, care deja de 9 ani este alături de contribuabili pentru a-i ghida în implementarea corectă a legislației fiscale. Astfel, în articolul elaborat de către secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, șeful adjunct al Direcției politici fiscale și vamale, Corina Alexa, și consultantul principal din aceeași direcție, Inga Catană, sunt descrise detaliat principalele aspecte ale politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Textul este publicat în rubrica Practica fiscală.

Prin prisma Legii nr. 356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023) (Legea nr. 356/2022), Ministerul Finanțelor a promovat un set de măsuri pentru mediul de afaceri, dintre care:

Potrivit art. 158 (1) Legea insolvabilității 146/2012 (în continuare LI) după ce bunurile din masa debitoare au fost valorificate integral, administratorul/lichidatorul prezintă instanței

Contribuabilul este obligat să prezinte informații veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător, precum și despre alte obiecte ale impunerii, să asigure accesul liber în spațiile de producție, depozite etc. persoanelor responsabile de efectuarea controlului fiscal, să îndeplinească deciziile adoptate de către organele cu atribuții de administrare fiscală și alte organe investite cu funcții de control pe marginea rezultatelor controalelor etc. Drepturile și obligațiile entității în cadrul controlului sunt prevăzute în Ordinul nr. 245 al Serviciului Fiscal de Stat din 31 mai 2019 privind aprobarea formularului Deciziei privind inițierea controlului și a Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului Deciziei privind inițierea controlului (DIC) și se anexează la decizia respectivă.

Încasările la bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în 12 luni ale anului 2021 47,3 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 6,7 mld. lei sau cu 16,7 % în raport cu perioada similară a anului precedent.

Una dintre măsurile destinate susținerii mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice COVID19 stabilite prin Dispoziția nr.16 din 10.04.2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE) vizează subvenționarea angajatorilor care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare conform prevederilor art.80 şi 801 din Codul muncii al RM (CM). Întru executarea Dispoziției, Modul de acordare a subvenţiei este stabilit de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr. 58 din 29 aprilie 2020. Mărimea subvenției care se acordă variază în funcție de categoria subiecților beneficiari.

Încasările la bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 4,0 mld. lei în prima lună a anului 2022, ceea ce denotă o creștere de 532,0 mil. lei sau cu 15,5 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la bugetul de stat (BS), în anul 2022 s-au încasat peste 1,7 mld. lei, ceea ce constituie cu circa 186,0 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sau o creștere de 11,8 %. 

Conform art.8 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuţii de administrare fiscală personal sau prin intermediul reprezentantului său.

Ce reprezintă beneficiarul efectiv, care sunt obligațiile aferente și consecințele nerespectării acestora, sunt aspectele pe care le vom aborda în prezentul articol.

Cheltuielile agentului economic suportate pentru realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual ar putea fi compensate din bugetul de stat în proporție de cel mult 50%. Modalitatea de compensare a cheltuielilor va fi prevăzută de Regulamentul privind mecanismul de utilizare a mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat pentru susţinerea agenților economici în vederea instruirii ucenicilor. În acest sens, Ministerul Economiei a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr .70/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual.

Hotărârea Guvernului nr. 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale și vamale) are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ secundar în vigoare cu prevederile legislației primare, precum și adaptarea acestuia la realitățile administrative și fiscale actuale.

Prin Legea nr. 66/2023 pentru modificarea unor acte normative (în continuare - Legea nr. 66/2023), conform art. VIII alin. (5), s-a instituit obligația persoanelor juridice, întreprinzătorilor individuali și a organizațiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova de a prezenta și/sau de a actualiza informația cu privire la beneficiarul efectiv/beneficiarii efectivi

....şi beneficiază de serviciile acestui nerezident prin intermediul acestui dispozitiv electronic . Achitările aferente acestor procurări se efectuează cu cardul eliberat de către o instituție financiară înregistrată într-o țară terță. Cum în această situație urmează a fi apreciat locul aflării persoanei fizice ce beneficiază de serviciile subiectului impunerii în cadrul „e-Commerce VAT”? Potrivit prevederilor art.111 alin.(5) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor prevăzute la art.95 alin.(11), prestate de către nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova pentru persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător, se consideră Republica Moldova dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

Ministerele, Cancelaria de Stat și alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență, precum și autoritățile publice și organizațiile de stat autonome, subordonate sau înființate de Guvern, vor utiliza, pentru livrarea către persoane fizice și juridice a rezultatelor prestării serviciilor publice, serviciul guvernamental de livrare (MDelivery).   În Monitorul Oficial din 1 aprilie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 180 din 23 martie 2022 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a serviciului guvernamental de livrare (MDelivery).

Persoana fizică cetățean rezident al Moldovei a transmis gratuit un garaj altei persoane fizice. Va fi obligată aceasta să înregistreze contractul încheiat la Serviciul Fiscal de Stat?

Începând cu luna octombrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a demarat acțiuni ordinare de verificare a persoanelor fizice sub aspectul corectitudinii onorării obligației de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru perioadele fiscale ale anilor 2015 – 2018. Criteriile ce au stat la baza identificării persoanelor fizice față de care au fost inițiate acțiuni de verificare sunt următoarele:

Dacă ai nevoie de un credit, dar nu dispui de suficient gaj, statul îți poate oferi garanții pentru a facilita accesarea creditului, comunică Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Portofoliul de garantare a creditelor include cinci programe și vizează întreprinderile debutante (suma maximă a garanției – 500 mii lei, ce nu va depăși 80% din cota maximă de garantare) și cele active (respectiv, 5 mil. lei/80%) , întreprinderile conduse de femei (5 mil. lei/ 80%), entitățile nou create (700 mii lei/ 70%) și agenții economici orientați spre export (7 mil. lei / 80%).

Proiectul ce prevede completarea Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, (inițiativă legislativă înaintată de un grup de deputați) ce vine cu un nou mecanism de garantare a creditelor pentru IMM-uri emise de către Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) gestionat de ODIMM, a primit avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 9 martie 2022.   Astfel, autorii inițiativei propun suplinirea Legii nr. 179/2016 cu noțiunea „garanție de portofoliu” care va reprezenta angajamentul prin care o instituție care gestionează fondurile de garantare a creditelor va prelua riscul de credit

În MO al RM din 29 mai 2020 a fost publicat Ordinul SFS nr.250 din 26 mai 2020, prin care este modificat Ordinul SFS nr.166 din 19 iunie 2017 cu privire la aprobarea Regulamentului privind examinarea la distanță a cazurilor de încălcare a legislației sau a contestațiilor contribuabililor cu înregistrarea video și audio digitală a ședinței de examinare. Conform noilor prevederi, cazurile de încălcare a legislației și contestațiile (în continuare – Cazuri) pot fi examinate și prin Skype, fără ca contribuabilul să se prezinte la subdiviziunea SFS.