În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

Întreprinderilor micro, mici și mijlocii ce activează în domeniul turismului rural vor beneficia de suport din partea statului prin intermediul Programului de sprijin pentru dezvoltarea IMM-urilor din domeniul turismului rural, ce va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Conform art. 323 alin. (4) din Legea viei şi vinului nr. 57/2006 și punctului 2 din Modul de completare şi prezentare a Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului, aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 423/2020, obligația de prezentare a dării de seamă (forma CFV20), o au: a) producătorii de viţă altoită pentru producerea strugurilor destinaţi fabricării produselor vitivinicole; b) producătorii de vinuri; c) producătorii de băuturi pe bază de vin, de produse obţinute pe bază de vin; d) unitatea vinicolă care a achiziţionat strugurii destinaţi vinificării.

La 1  ianuarie 2021 au intrat în vigoare modificările operate prin Legea  nr. 257/2021 cu privire la modificarea unor acte normative (ține de politica fiscală și vamală pentru anul 2021), printre care se regăsesc și modificările aprobate la Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.   Acestea modifică principiul de calculare a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medical (PAM) în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense pentru persoanele care,

Scopul articolului dat este de a le oferi producătorilor agricoli autohtoni mai multe informații ce țin de specificul și particularitățile sezonului agricol 2023-2024, dar și recomandări ce vor asigura diminuarea efectelor negative în contextul crizei și recesiunii economice.

Veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în anul 2020, în medie per persoană pe lună, 3096,6 lei, fiind în creştere cu 7,5% faţă de anul 2019. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o majorare cu 3,6%. În perioada analizată câștigurile salariale au reprezentat cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 50,2% în veniturile totale, care s-a menținut la nivelul anului precedent.   Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), anul trecut prestaţiile sociale au fost a doua sursă de venit după importanţă, în medie constituind 19,3% din veniturile disponibile medii lunare ale populaţiei.

Potrivit pct. 3 din Modul de completare şi prezentare a Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului,  aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 423/2020, darea de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei şi Vinului se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 25 a lunii următoare perioadei de raportare în care au fost eliberate documentele aferente tranzacțiilor efectuate de contribuabilii contribuțiilor obligatorii la Fond, în conformitate cu art.323 alin. (61) și (7) din Legea viei şi vinului nr.57/2006, utilizînd metode automatizate de raportare electronică, în conformitate cu cerinţele stabilite în art.187 alin.(21) din Codul fiscal.

Prin art. V din Legea nr.171 din 19 decembrie curent ce vizează politica fiscală şi vamală pentru anul 2020 au fost operate modificări și în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Potrivit acestora, la anexa nr. 1 a fost introdusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat – persoanele fizice care exercită activităţi în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/ sau de obiecte ale regnului vegetal.

Este obligat avocatul care își desfășoară activitatea sub forma de cabinet individual să prezinte darea de seamă forma IPC21, dacă nu are persoane angajate? Prin care darea de seamă se declară contribuibile de asigurări sociale achitate pentru asigurarea personală în acest caz prin darea de seamă IPC21 sau CAS-18AN?   Potrivit art. 5 pct. 362) CF, activitate profesională în sectorul justiției constituie o activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Vor fi atribuite la deduceri cheltuielile de deplasare în cazul în care nu au fost întocmite documentele stabilite de legislație? Conform art.24 alin.(3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare

Obligaţia de prezentare a dării de seamă (forma CFV) privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei şi Vinului o au: a) producătorii de viţă altoită pentru producerea strugurilor destinaţi fabricării produselor vitivinicole; b) producătorii de vinuri; c) producătorii de băuturi pe bază de vin, de produse obţinute pe bază de vin; d) unitatea vinicolă care a achiziţionat strugurii destinaţi vinificării.     Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului despre aprobarea formularului dării de seamă CFV, a Modului de completare și prezentare a acesteia.  

În lucrările publicate la tema abordată în articolul dat s-a expus modul de contabilizare a proceselor care apar în avicultură odată cu utilizarea activelor biologice circulante în fazele de incubație, creștere a tineretului avicol,

Autoritățile își propun, până în anul 2025, diminuarea cu 10% a drumurilor publice de calitate slabă și creșterea cu 8% a drumurilor naționale transferate la categoria de drumuri foarte bune (circa 480 km).Măsurile vizează obiectivul Îmbunătățirea nivelului de trai din Planul de dezvoltare națională 2023-2025, propus pentru consultări publice de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

La data de 5 iunie anul 2025 a intrat în vigoare Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 266 din 21.05.2025 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului,

Lista măsurilor propuse pentru creşterea competitivităţii sectorului agroindustrial prin restructurare şi modernizare (prioritatea I stabilită în Strategia naţionale de dezvoltarea agricolă şi rurală) poate fi suplinită cu stimularea accesului producătorilor agricoli la finanțare prin intermediul instrumentelor de capital alternative – emisiunea de obligațiuni corporative, inclusiv în valută străină.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

După 7 ani de implementare a Acordului de Asociere, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, în comparație cu datele anului 2014, când doar 53% din exporturi erau direcționate spre UE. Amintim că Acordul de Asociere RM-UE a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014. Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie 2014.   Acordul de Asociere RM-UE reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre RM și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA),

Ajustarea normelor naționale la standarde și bune practici internaționale în domeniu sunt scopurile proiectului noii legi cu privire la publicitate înregistrat în Parlament. Potrivit autorilor, elaborarea proiectului a fost dictată de necesitatea îmbunătățirii reglementarilor în domeniu, ce vor contribui la crearea unui climat adecvat de dezvoltare a pieței de publicitate în care să primeze responsabilitatea socială a tuturor actorilor implicați în activități publicitare. De menționat că la momentul de față sectorul este reglementat de Legea cu privire la publicitate nr. 1227/1997.   Inițiativa concretizează obiectul reglementărilor în domeniu (relațiile între furnizorii, producătorii, distribuitorii, difuzorii și consumătorii de publicitate); adaptează terminologia din legislația naționala în domeniu la terminologia europeana si internaționala. În acest context, este semnificativ extins spectrul noțiunilor utilizate si definite.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Conform art. 1 din Codul de executare (Cod), procedura de executare are sarcina de a contribui la realizarea drepturilor creditorilor, recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare, în modul stabilit de lege. Totodată, potrivit art. 10 din Cod, executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prin care creditorul realizează, prin intermediul executorului judecătoresc, cu