În conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25.02.1998, subiecții taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, şi care: 

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

În primul semestru al anului curent, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM) s-au acumulat venituri proprii de circa 2,4 mld. lei, anunță Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Astfel, acestea au depăşit cu circa 378 mil. lei (sau cu 19%) suma înregistrată în perioada similară a anului trecut. Primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu au fost de peste 2,3 mld. lei, cu circa 369 mil. lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018. De asemenea, primele de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă au însumat circa 109 mil. lei sau cu 9,5 mil. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2018.

În Monitorul Oficial de astăzi, 4 decembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 143 din 17 noiembrie 2020 privind modificarea Clasificaţiei bugetare.  În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Autoritățile continuă discuțiile privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, astăzi, 23 octombrie, documentul fiind discutat pe platforma Clubului Presei Economice, cu participarea ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarului de stat, Dorel Noroc, experților economici și reprezentanților mediului de afaceri.   Serghei Pușcuța s-a referit la contextul bugetar al anului 2020, care a fost marcat de situația epidemiologică, dar și de secetă. După cum a menționat ministrul, cea mai afectată perioadă a fost luna aprilie, când veniturile au scăzut în medie cu circa 30% comparativ cu luna similară din anul 2019. Totodată, vicepremierul a dat asigurări că în ultimele trei luni ale anului curent vom avea un sistem bugetar echilibrat, ținând cont de faptul că în această perioadă, tradițional, se efectuează cele mai multe cheltuieli din buget.

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) va înregistra și supraveghea agențiile de rating de credit, rezultatele cărora vor fi utilizate în contextul legislației privind piața financiară nebancară. Această normă va completa Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare și se conține într-un proiectul înaintat pentru consultări publice. Conform autorilor, inițiativele elaborate transpun în legislația națională Regulamentul Uniunii Europene din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit.

În trimestrul III al anului curent, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 8074,3 lei, fiind în creștere cu 2,9% față de trimestrul precedent și cu 9,3% față de trimestrul III al anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în sectoarele informații și comunicații (18118,4 lei); activități financiare și de asigurări (14099,3 lei) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (13799,1 lei).  

Opt ţări membre UE din Europa de Est au convenit să susţină o creştere a plăţilor efectuate de statele membre către următorul buget pe termen lung al blocului, pentru a ajuta la umplerea golului lăsat de contribuabilul net, Marea Britanie, după Brexit.

Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu stabileşte limite maxime de efectuare a tranzacţiilor în numerar de către întreprinderi în raport cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Deși art.10 pct. 5 din Legea nr. 845 stipulează că întreprinderile sunt obligate să nu depășească limita decontărilor în numerar (sumă cumulativă de 100 mii de lei lunar), această prevedere nu se aplică pentru decontările cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Ca rezultat al analizei și evaluării Programului de ajutor social efectuate de experții internaționali, a fost formulată propunerea de majorare anuală cu 2,82 puncte a punctajului de bunăstare, ce ar permite creșterea numărului de beneficiari ai ajutorului social. Astfel, în anul 2021 urmează să beneficieze de suportul statului, suplimentar la numărul beneficiarilor existenți, circa 1800 de familii, iar încă 2500 de familii vor fi incluse în programul pentru ajutorul acordat în perioada rece a anului. Cheltuielile necesare pentru implementarea acestor modificări vor constitui 29,6 mil. lei, bani prevăzuți în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu pentru anii 2021-2023.   Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi  plată a ajutorului social. 

Astăzi, 16 august 2019, în cadrul unei ședințe plenare extraordinare, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul de lege ce vizează măsurile fiscale de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate anterior cu Fondul Monetar Internațional. Astfel, proiectul prevede modificări la Codul fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

Executivul a aprobat astăzi avizul asupra amendamentelor la proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, a Comisiei juridice și a Direcției Generale Juridice din cadrul Parlamentului.   Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, au fost examinate 85 de amendamente prezentate pe 210 pagini, care prevăd 201 propuneri, dintre care s-au susținut integral 34,  iar altele 15 au fost susținute parțial.  

Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 30 noiembrie curent un șir de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019 prin care a fost aprobat Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.   Conform autorilor, revizuirea Planului a fost efectuată în urma analizei informației prezentate de autoritățile publice pentru primele nouă luni ale anului curent, precum și în baza monitorizării lunare asigurate de Cancelaria de Stat, fiind constatat că, din totalul celor 333 activități planificate pentru lunile ianuarie-septembrie ale anului 2020, au fost realizate circa 50% (166 activități), dintre acestea 47 înainte de termen.

În realizarea funcțiilor sale în domeniul administrării fiscale, Serviciul Fiscal de Stat are atribuția de a aplica modalitățile de executare silită în privința restanțelor admise de către contribuabili. În acest articol vom prezenta care sunt obligațiile contribuabilului în cazul în care a fost inițiată executarea silită a obligației fiscale și cum trebuie să acționeze contribuabilul, astfel încât să fie evitată aplicarea sancțiunilor, precum și vom expune care sunt nemijlocit sancțiunile pentru fiecare încălcare.   Condițiile în care este inițiată executarea silită a obligației fiscale sunt prevăzute în art.193 din Codul fiscal (CF), iar modalitățile de efectuare ale acesteia – în art.194 din același Cod.

Centrul de instruire în finanțe din cadrul  Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” a organizat și desfășurat, pe parcursul anului 2020, cursuri de instruire pentru angajații Instituției, cât și cursuri/seminare de instruire pentru contribuabili. Domeniile cursurilor vizate țin direct de profilul Centrului, respectiv de activitatea finanțelor publice, fiscală, vamală, după cum urmează:

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 vor fi ajustate și vor constitui la venituri 8151392,2 mii de lei și la cheltuieli — 8383392,2 mii de lei, cu un deficit în sumă de 232000,0 mii de lei. Un proiect de lege pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și propus spre consultare publică.

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).   Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.