Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stabilește, la alin. (1) din art. 82, că orice persoană care are sau a avut un interes în obținerea unui contract de achiziţie publică şi care consideră că în cadrul procedurilor de achiziţie publică un act al autorităţii contractante a vătămat un drept al său recunoscut de lege, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii, este în drept să conteste actul respectiv în modul stabilit de lege. Astfel, chiar dacă Legea nr. 131/2015 nu definește expres noțiunea de „persoană interesată”, în vederea utilizării acestei căi de atac, în aprecierea Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), contestatorul trebuie să

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Unele întreprinderi, în scopul asigurării protecției angajaților în situația de pandemie, au decis să le ofere posibilitatea utilizării serviciilor de taxi la deplasarea la/de la locul de muncă. În aceste condiții apare întrebarea ce ține de deductibilitatea acestor servicii, dar și a regimului fiscal al plăților respective efectuate în folosul angajaților.   Amintim că, în conform prevederilor art. 24 pct. (19) din Codul fiscal, angajatorului i se permite deducerea cheltuielilor și pentru transportul organizat al angajaților, totodată fiind indicat că Guvernul stabilește modul de deducere.

Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 13 mai un șir de modificări la Regulamentele sanitare privind produsele din tutun şi produsele conexe (Regulamente), aprobate prin HG nr. 1065/2016. Acestea au fost elaborate în temeiul Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului și Legii nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice. Autorii afirmă că modificările aprobate vor asigura un nivel mai înalt de protecție a sănătății publice. Astfel, odată cu punerea în aplicare a prevederilor noi (peste o lună după publicare), agenţii economici care produc şi/sau importă tutun și produse din tutun vor fi obligaţi să prezinte în format electronic (pe suport electronic) Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, până la data de 31 mai,

În Monitorul Oficial din 2 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 18 din 20 februarie 2020 pentru modificarea Legii nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni. Documentul prevede că acționarii vor avea dreptul de a introduce nelimitat puncte pe ordinea de zi a adunării generale, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare, precum și de a adresa întrebări și prezenta proiecte de hotărâre pentru punctele incluse. De asemenea, legea prevede instituirea obligației societății de a răspunde în termeni stabiliți la întrebările adresate de acționari privind subiectele de pe ordinea de zi a adunării generale.

Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua să fie instituția de reper a țării la capitolul profesionalism și să dezvolte sectorul financiar-bancar pentru a-l face mult mai stabil și de încredere. Mesajul a fost spus de echipa băncii centrale la întrevederea cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care a efectuat astăzi o vizită la BNM Șeful statului, în calitate de garant al Constituției, a dat asigurări echipei BNM că instituția va rămâne independentă, ceea ce reprezintă o garanție a stabilității sectorului financiar-bancar – un factor indispensabil pentru o dezvoltare economică durabilă.

Conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova s-a întâlnit cu Kristin Chapdelaine, Secția Politico- Economică și Anna Margolis, Consilier, Secția Economică, Ambasada Statelor Unite ale Americii, la Chișinău. În cadrul întrevederii, omologii au discutat despre importanța organizării evenimentelor comune, pentru promovarea mediului de afaceri și stabilirea de noi contacte între antreprenorii din Republica Moldova și SUA. Sergiu Harea, președintele CCI a RMб a trecut în revistă activitățile organizate în comun cu partea americană, și a subliniat deschiderea mediului de afaceri autohton către piețe străine.

Securitatea și ordinea publică este o precondiție fundamentală pentru dezvoltarea durabilă a oricărui stat. Într-un mediu instabil și criminal stimulentele oamenilor de a investi în propria dezvoltare și afacere scad brusc din simplu motiv, că în orice moment aceștia își pot pierde viața sau averea.

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) este orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Planul anual de acțiuni şi din prevederile legislației1 din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, întreprinde activități de inspecție în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul competențelor atribuite autorității.   ISM poate realiza:              control planificat, efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),

În anul curent, cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, PNUD Moldova și OIM Moldova, ar putea fi instituit consiliul bilateral Guvern-diasporă. Măsura este inclusă în Planul de acțiuni pentru anii 2020-2021 privind implementarea Strategiei Naționale „Diaspora 2025”. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea planului de acțiuni a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor generali din 5 martie 2020.

Potrivit prevederilor art. 102 alin. (3)-(4) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor impozabile și scutite de TVA fără drept de deducere se deduce dacă se referă la livrările impozabile.

”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă.

Potrivit proiectului legii bugetului 2018, intrările din granturi la bugetul de stat vor constitui 2 830,0 mil.lei, ceea ce în raport cu veniturile totale constituie 7,7%, iar ca pondere în PIB – 1,8% şi include granturi pentru susținerea bugetului în sumă de 2 189,2 mil.lei, ceea ce se echivalează cu 105,2 mil.euro sau 77,4% din totalul sumei și granturi pentru finanțarea proiectelor din surse externe – 640,8 mil. lei sau $39,4 mil., ceea ce reprezintă 22,6%. În anul viitor suma granturilor se va dubla, majorându-se cu 1 657,9 mil. lei.

Ministerele și alte instituții ale administrației publice centrale vor crea grupuri de lucru specializate, în cadrul cărora urmează să fie discutate cele 130 de probleme invocate de reprezentanții comunității de afaceri în cadrul ultimelor trei întrevederi ale Șefului Executivului cu businessul – evenimentul ”Dialog Pro-Business” din 17 decembrie 2019, ședința plenară a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru din 4 decembrie 2019 și ședința de lucru a Prim-ministrului cu membrii Asociației Businessului European și ai Camerei Americane de Comerț din Moldova din 18 decembrie 2019.

Conform prevederilor art. 22611 alin. (2) pct. 8) din Codul fiscal, notarii și alte persoane care desfășoară activitate notarială prezintă Serviciului Fiscal de Stat următoarele informații: a) informația privind contractele de vânzare-cumpărare, de schimb, de arendă a bunurilor imobiliare și mobiliare; b) informația privind contractele de împrumut și de donații; c) informația privind alte contracte aferente activelor de capital.

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.